Parliamentary debates

Doamna Raluca-Cristina Ispir:

Sâmbătă, 28 februarie, Partidul Naţional Liberal a lansat programul de guvernare care include o viziune pe termen lung, absolut necesară dezvoltării României, ca parte integrată în Uniunea Europeană. Vreau să subliniez faptul că această viziune pe termen lung este una atotcuprinzătoare şi nu este, aşa cum încearcă colegii noştri de la guvernare să o facă să pară, o simplă reţetă fiscală. Comentariile răuvoitoare făcute de pe margine nu aduc nimic constructiv nouă, ca politicieni, şi mai ales electoratului. Trebuie ţinut cont de faptul că noi am lansat public invitaţia la dezbatere pentru toţi posibilii parteneri politici. Până la urmă, interesul comun ar trebui să fie crearea unei noi majorităţi şi o guvernare în interesul cetăţeanului. Proiectul nostru este adresat în primul rând clasei de mijloc şi orientat către sprijinirea şi dezvoltarea capitalului autohton. Ideea pe care vrem să o aducem în prim plan este aceea că ne dorim menţinerea macrostabilităţii economice, de la care să pornească asigurarea dezvoltării României. Să nu uităm că, pentru prima oară în ultimii ani, putem vorbi despre un program autentic liberal pentru România care să ducă la modernizare şi care aparţine dreptei româneşti. Dacă urmărim evoluţia politică a ţării noastre din noiembrie încoace, putem spune, fără a greşi, că programul liberal de guvernare este încă un pas către "România lucrului bine făcut", este încă o dovadă a concretizării parteneriatului PNL cu preşedintele Klaus Iohannis pentru realizarea proiectului de ţară.

Aşa cum precizam şi la începutul declaraţiei mele, obiectivele şi direcţiile pe care se bazează programul de guvernare al PNL sunt orientate în primul rând către dezvoltarea economiei româneşti şi îmbunătăţirea nivelului de trai. Ne dorim stimularea capitalului autohton, ridicarea barierelor administrative şi simplificarea legilor pentru a face afacerile mai uşor de început şi condus. De asemenea, se va urmări stimularea domeniilor cu un major potenţial de creştere, dar care au avut de suferit în ultimii 25 de ani: agricultura şi industria alimentară, energetica, tehnologia informaţiilor şi comunicaţiile, industriile creative. Vor avea de asemenea prioritate recuperarea rămânerilor în urmă în domeniul infrastructurii şi al fondurilor europene şi ne vom concentra pe relaxarea politicii fiscale, păstrând echilibrele macroeconomice, avansând decisiv cu reformele structurale.

În încheiere, aş vrea să subliniez faptul că acest program de guvernare este menit să ducă economia românească spre locul pe care îl merită în Europa, drept urmare ar trebui adoptat şi aplicat, la momentul potrivit, de toată clasa politică din România.