Parliamentary debates

Domnul Stelian-Cristian Ion:

"Techirghiol, o nouă Roşia Montană a României?"

Încă una dintre resursele minerale ale acestei ţări este în pericol. Nu din pricina unor cauze naturale, ci din pricina unor politici greşite. Nămolul terapeutic din Lacul Techirghiol, care a ameliorat de-a lungul timpului starea de sănătate a sute de mii de oameni, în cea mai mare parte români, şi care a oferit localităţii Techirghiol, dar şi altor localităţi din zonă o sursă constantă de venit prin turismul balnear pe care îl susţine, este scos la mezat de Guvernul României, într-un mod care pare iraţional.

În prezent, această importantă sursă de sănătate este exploatată doar de Sanatoriul Balnear Techirghiol, în baza unei licenţe mai vechi care, însă, impune nişte restricţii clare, menite să asigure protecţia şi regenerarea nămolului din Lacul Techirghiol. Cantităţile de nămol sunt distribuite de Sanatoriul Balnear Techirghiol doar unităţilor balneare de pe litoral, la un preţ modic, iar toate cantităţile utilizate sunt colectate, apoi redate lacului, în vederea regenerării acestei resurse. Această licenţă nu permite vânzarea nămolului în alte zone decât în cele de turism balnear de pe litoral, cu atât mai puţin exportarea lui.

Specialiştii care lucrează în cadrul acestei unităţi balneare susţin că dacă nu se iau aceste măsuri de protecţie, este foarte probabil ca nămolul să dispară în câţiva ani, sau să îşi piardă proprietăţile curative. Există deja un factor de pericol natural, constând în reducerea salinităţii lacului ca urmare a alimentării acestuia cu surse de apă dulce. O agresiune suplimentară ar putea fi fatală acestei resurse minerale.

În contextul acesta, în care există un echilibru foarte fragil în ce priveşte exploatarea nămolului sapropelic din Lacul Techirghiol, Guvernul României a decis că este oportun să intensifice exploatarea acestei resurse şi să concesioneze activitatea de exploatare a nămolului unor firme private care au ca obiectiv, evident, doar obţinerea unui profit.

Problema nu este una nouă. O licenţă a fost deja obţinută de firma Formin SA din Caransebeş, încă din anul 2013, pentru perimetrul Techirghiol Gughiş, în suprafaţă de 1,917 km², pentru care perioada de explorare s-a încheiat, urmând acum perioada de exploatare. În anul 2016 aceeaşi firmă a mai obţinut, prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, încă o licenţă pentru perimetrul Techirghiol Est, în suprafaţă de 2,61 km².

În aceste condiţii, autorităţile locale din zonă au tras mai multe semnale de alarmă, încă de anul trecut, cu privire la posibilele consecinţe nefaste ale acestei măsuri, apreciind pe bună dreptate, că o exploatare iraţională poate distruge depozitul de nămol şi poate afecta turismul balnear care se bazează pe această resursă.

Trebuie menţionat că tratamentul cel mai eficient cu nămol este în combinaţie cu apa sărată a lacului sau a mării, combinaţie care nu există decât în zona de litoral. Ca atare, trimiterea unor cantităţi mari de nămol în alte zone poate fi profitabilă pentru firma care exploatează această resursă, dar nu este la fel de eficientă pentru sănătate. Mai mult decât atât, beneficiul statului român nu este unul extraordinar, dimpotrivă. Redevenţa pentru această resursă minerală este de doar 5% din valoarea producţiei, restul câştigului rămânând în buzunarul investitorului privat.

Singura dezbatere publică pe această temă nu a fost organizată de Guvernul României, sau de ANRM, cum ar fi fost normal, ci de Primăria Techirghiol, îngrijorată de această situaţie. În urma lămuririlor aduse se reprezentanţii firmei Formin şi ai ANRM, a rezultat că problema este abordată de aceştia doar prin prisma profitului, văzând această resursă minerală doar ca pe o marfă care trebuie vândută cât mai bine pe piaţa internă sau chiar pe cea externă.

Apreciez că o asemenea abordare mercantilă este greşită: nămolul din Techirghiol nu este doar o marfă, ci este mai ales o sursă importantă de sănătate aflată acum într-un echilibru fragil, sursă care, exploatată excesiv, aşa cum se pare că se doreşte în prezent, poate dispărea în scurt timp. În momentul în care intervin astfel de elemente, decizia trebuie luată având o viziune de ansamblu asupra tuturor consecinţelor: e posibil ca pe termen scurt să existe un câştig material, mai ales în beneficiul firmei private, dar pe termen mediu şi lung, dacă se distruge această resursă, se sufocă, din punct de vedere, economic o întreagă zonă care depinde de turismul balnear şi se pierde pentru noi şi pentru generaţiile următoare o importantă sursă de sănătate.

Comparaţia făcută de reprezentanţii autorităţilor publice locale din Techirghiol şi Eforie între această situaţie şi cea de la Roşia Montană nu este exagerată. Vorbim de un posibil dezastru ecologic şi economic, care par a fi acceptate cu nesăbuinţă de autorităţile române în folosul principal al unui investitor privat, ceea ce este de neacceptat.

În calitate de deputat al USR de Constanţa şi de activist, în domeniul protecţiei mediului înconjurător voi solicita instituţiilor abilitate - Guvernul României, ANRM - toate documentele referitoare la aceste contracte de concesiune, pentru a analiza dacă această concesiune s-a făcut în condiţii de legalitate. Voi solicita, de asemenea, punctul de vedere al Ministerului Apelor şi Pădurilor, Ministerului Mediului, Ministerului Economiei, Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Turismului cu privire la acest subiect. Apreciez că problema expusă are legătură cu toate aceste ministere.

De asemenea, voi propune tuturor parlamentarilor de Constanţa să avem un punct de vedere unitar referitor la acest subiect şi să încercăm să determinăm partidele din care facem parte să ia măsuri de protecţie a acestei importante resurse minerale. Una dintre primele măsuri care se impun de urgenţă ar fi impunerea, printr-o decizie guvernamentală, ca exploatarea să se facă doar în zona noastră balneară de litoral a Mării Negre, cu obligaţia expresă de recolectare a nămolului utilizat şi de redare a lui către mediul natural din care provine, în scopul de a ajuta procesul de regenerare a rezervei de nămol. În plus, mă voi întâlni în perioada imediat următoare cu reprezentanţii autorităţilor locale din Techirghiol şi Eforie, pentru a ne coordona acţiunile, în vederea apărării acestei importante bogăţii naturale şi a turismului balnear din zonă.