Parliamentary debates

Domnul Dumitru Mihalescul:

"Nu trebuie să ne scape şi această creştere economică printre degete!"

România a intrat într-un nou ciclu de creştere economică, încă din anul 2011. Atunci, cele care ne-au scos din fundătura crizei economice au fost investiţiile publice, pentru care s-au alocat până la 7% din PIB. Ştiu bine că puţină lume îşi mai aminteşte că în anul 2011 se dădeau în folosinţă trei tronsoane de autostradă, respectiv Medgidia-Constanţa, Arad-Timişoara şi Şoseaua de centură a Sibiului. De la acel moment, pare că Guvernul nu mai este capabil nici măcar să repare gropile din asfalt, darămite să construiască drumuri noi.

Ceea ce este cu totul de neînţeles este faptul că acele tronsoane de autostradă finalizate, dar şi altele inaugurate în anii următori s-au demarat şi s-au construit în perioadă de criză, or, după ce România a scăpat de criză, nu a mai reuşit să construiască nimic. De ce? Pentru că, anual, Guvernele care au urmat la conducerea ţării au sacrificat de la un an la altul tocmai banii pentru investiţii, ajungând ca în anul 2017 să avem cele mai slabe investiţii publice din ultimii 12 ani, pentru care s-au cheltuit numai 3,2% din PIB, adică mai puţin de jumătate decât se aloca în criză economică. Mai mult decât atât, 80% din investiţiile făcute anul trecut au fost făcute de primării şi de consilii judeţene, din bugetele proprii, şi numai 20% au fost făcute de Guvern. Înţelegeţi pe ce pantă negativă ne aflăm?

Nu putem să nu constatăm că istoria se repetă. Şi în perioada de creştere economică dintre anii 2001-2004, România, deşi avea o economie care "duduia", nu a investit nimic în modernizarea infrastructurii primare. Şi atunci, ca şi acum, s-au risipit bani mulţi pe proiecte mai mult sau mai puţin utile, care, într-un final au fost cu totul abandonate.

Este grav că nu învăţăm din greşelile trecutului! O vorbă înţeleaptă din popor spune că bunul gospodar îşi face iarna car şi vara sanie. Un bun Guvern ar trebui să construiască atunci când dispune de resurse, când se află într-un context economic favorabil, pentru că atunci când se vor aduna norii negri, bani pentru investiţii mari nu se vor mai găsi.

Este evident că de modul în care se realizează aceste investiţii depinde în mod esenţial şi sănătatea economiei private. O investiţie publică are efecte de antrenare în economie şi reprezintă un stimul de dezvoltare şi pentru agenţii economici mari, dar şi pentru cei mici şi mijlocii, cărora le cresc comenzile şi care găsesc în acest lucru un motiv în plus să crească producţia.

Am susţinut constant că România are nevoie astăzi, mai mult ca niciodată, de lucrări serioase de modernizare, care vor aduce cu ele investiţii private serioase, locuri de muncă mai multe, mai bine plătite şi prosperitatea aşteptată de români îşi va găsi şi ea locul. Investitorii se uită atent la România. Vor să investească, vor să construiască fabrici, vor să ofere locuri de muncă românilor, pe salarii occidentale. Cu toate acestea, constatăm cu toţii că producători mari care curtează ţara noastră ezită din cauza lipsei infrastructurii, din cauza birocraţiei excesive şi a "atenţiilor" pe care trebuie să le plătească, dar şi din cauza instabilităţii legislaţiei fiscale.

Am toată convingerea că, în viitorul apropiat, PNL va răspunde exact acestor probleme, iar mediul de afaceri din România va putea să evolueze sănătos, să se consolideze şi să ţină piept concurenţei puternice venite din Vest. Bani pentru autostrăzi şi căi ferate avem destui în vistieria Uniunii Europene. Nu trebuie decât să-i luăm şi să punem şantierele la treabă, 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână. În era computerelor, a reţelelor şi a Internetului, orice agent economic ar trebui să completeze maximum două, trei formulare pe an şi să plătească, de la propriul birou, obligaţiile fiscale statului. Adio cozi, adio umilinţe, adio atenţii oferite funcţionarilor!

Despre legislaţie, nu cred că este cineva care nu ştie că orice agent economic care vrea să respecte legea este luat prin surprindere de sutele de modificări operate de Guvern prin ordonanţe de urgenţă. Pentru aceasta, legislaţia trebuie simplificată şi trebuie să fie stabilă, dacă se poate să rămână nemodificată pentru cel puţin 4-5 ani la rând.

Toate aceste lucruri pe care trebuie să le facă PNL nu sunt lucruri imposibile şi nici simple promisiuni. Ele trebuie să fie obligaţia oricărui Guvern responsabil condus de PNL, care trebuie să repare o ţară pustiită de o coaliţie de guvernare profund incompetentă, formată din PSD şi ALDE.