Parliamentary debates

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

"Ce mai fac Serviciile de Informaţii?"

Serviciile de informaţii şi de siguranţă naţională sunt înfiinţate de statul român, pentru ca, alături de forţele armate, să protejeze şi să garanteze suveranitatea, independenţa şi unitatea statului, integritatea teritorială a ţării şi democraţia constituţională. Toate serviciile de informaţii şi de securitate naţională - Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Direcţia Generală de Protecţie Internă din Ministerul Afacerilor Interne - sunt organizate prin lege şi au atribuţii foarte clare, iar statul român le pune la dispoziţie resurse financiare consistente, pentru ca aceste servicii să îşi poată îndeplini atribuţiile legale.

Potrivit legilor de organizare şi funcţionare, activitatea acestor servicii este supusă controlului parlamentar, pentru ca deputaţii şi senatorii, aflaţi în serviciul poporului, să se asigure că serviciile de informaţii şi siguranţă naţională îşi îndeplinesc menirea de a proteja statul român, valorile şi interesele poporului român. Dar situaţia în care se găseşte ţara de 30 de ani de democraţie constituţională - cu industria naţională complet distrusă, cu toate resursele naturale exploatate de companii străine, cu o datorie externă uriaşă, cu şubrezirea partidelor naţionale şi apariţia unor partide care în mod vădit nu exprimă voinţa românească, cu distrugerea carierelor unor oameni politici români şi preluarea unor importante funcţii de conducere în ţară de impostori ori persoane cu puţine legături cu poporul român - fac legitime astfel de întrebări:

Unde au fost aceste servicii când s-au întâmplat toate aceste lucruri?

Mai lucrează aceste servicii pentru poporul român?

O enumerare succintă a unor aspecte din activitatea serviciilor de siguranţă naţională din ultimii 16 ani ne oferă o imagine dramatică. Scandalurile în care a fost implicat Serviciul Român de Informaţii, de la promovarea unui tânăr ofiţer lipsit de experienţă în cea mai importantă funcţie din serviciu şi până la înlăturarea sa din serviciu - dezvăluirea interesului pentru legăturile cu securitatea ale unor judecători de la Curtea Constituţională, farsa cu ziariştii răpiţi în Irak, celebra întâlnire din sufragerie a unor înalţi responsabili ai statului român în seara alegerilor prezidenţiale din 2009, controlul informativ al urmăririi penale, prin protocoalele secrete cu parchetele - au arătat că Serviciul Român de Informaţii şi-a uitat menirea pentru care a fost înfiinţat şi pentru care primeşte sume exorbitante din banii publici. În loc să lupte pentru protejarea valorilor fundamentale ale poporului român, a resurselor naturale, a pădurilor şi a demnităţii naţionale, SRI se implică în constituirea de partide politice, în subminarea activităţii altora, în sprijinirea unor politicieni şi distrugerea carierei altora, ceea ce face ca astăzi poporul când vede cine îl conduce să se întrebe unde sunt românii?

De asemenea, Serviciul de Protecţie şi Pază a fost acuzat în dese rânduri, uneori întemeiat, că desfăşoară activităţi de poliţie politică. Acest lucru coincide cu situaţia fără precedent în Europa ca un director de serviciu de siguranţă naţională să aibă un mandat de peste 15 ani. Informaţiile obţinute de acesta despre demnitarii protejaţi într-o perioadă de timp atât de îndelungată îl fac un personaj periculos pentru democraţia din ţara noastră.

La rândul său, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale pare că a căpătat misiunea de a controla alegerile electorale şi a fost în dese rânduri acuzat de influenţarea rezultatelor acestora, iar achiziţiile de echipamente speciale făcute de acest serviciu au fost în dese rânduri puse sub semnul întrebării.

Direcţia Generală de Protecţie Internă din Ministerul de Interne a fost supusă deseori unor reorganizări structurale controversate. Potrivit mărturiilor unor ofiţeri din unitatea respectivă, reorganizarea din anul 2009, care a condus la înlăturarea a circa 30 de ofiţeri de valoare din conducerea Direcţiei, a avut ca scop să lase cale liberă unor reţele de interese de partid pentru ca acestea să-şi desfăşoare afacerile nestingherite, ceea ce a fost confirmat de justiţie prin anchetarea şi chiar condamnarea unor politicieni apropiaţi de conducerea ministerului din acea perioadă. Una dintre cauzele acestei situaţii dramatice este absenţa unui control parlamentar real asupra activităţii acestor servicii, ceea ce ne împiedică să avem răspunsuri clare la întrebările privind modul în care serviciile îşi îndeplinesc menirea. Este cunoscut faptul că serviciile de informaţii, în lipsa controlului parlamentar real, tind să abuzeze de puterea pe care o au şi să controleze societatea, chiar şi pe parlamentari.

De aceea, dragi colegi parlamentari, vă chem să căutăm împreună soluţii, pentru ca starea de lucruri pe care am prezentat-o să înceteze şi să dăm viitorului acestei ţări o şansă. În ce mă priveşte, voi prezenta foarte curând grupului parlamentar al PSD o propunere legislativă pentru întărirea controlului parlamentar asupra activităţii serviciilor de informaţii şi, pe această cale, vă rog pe toţi să o susţineţi!