Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of February 8, 2011
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.5/2011
Video - Flash & IOS
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of February 8, 2011 |
Sittings of the Chamber of Deputies of February 8, 2011
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.44 | Constantin Chirilă - declaraţie politică cu titlul "Cui servesc instrumentele parlamentare?"; | ![]() |
||
|
"Cui servesc instrumentele parlamentare?" Privind cu atenţie statistica referitoare la numărul declaraţiilor politice şi a interpelărilor, am constatat că parlamentarii români sunt extrem de activi! Se pare că marea majoritate a luat foarte în serios oportunitatea pe care ne-o oferă utilizarea instrumentelor de exprimare a poziţiilor noastre faţă de problemele cu care ne confruntăm, fie la nivel de colegiu, fie chiar la nivelul instituţiei Parlamentului. Presiunea pe care o resimţim în urma votului uninominal ne-a făcut să ne justificăm activitatea parlamentară în ceea ce priveşte utilizarea instrumentelor de care dispunem, fără să mai cântărim de fiecare dată calitatea sau oportunitatea lor. Astfel, ajungem de multe ori să ne ascundem în spatele unor declaraţii mai mult sau mai puţin goale de conţinut. La urma urmei, cine ne-ar putea acuza că nu ne facem treaba sau că nu ne implicăm în problemele reale ale celor pe care-i reprezentăm? Mai ales când mass-media şi organizaţiile care monitorizează spaţiul politic judecă eficienţa parlamentară prin prisma cantităţii. Poate că s-a uzat prea mult de acest mod de exprimare a opiniilor, ajungând astfel să trivializăm ceea ce ar fi putut deveni o variantă fericită de soluţionare a unor probleme reale. Gândiţi-vă doar câte dintre situaţiile semnalate în declaraţii politice sau interpelări s-au soluţionat!? Este foarte adevărat, însă, că instituţiile şi autorităţile cărora noi ne adresăm nu ne oferă decât răspunsuri sterile, standardizate şi care nu reprezintă decât în foarte puţine cazuri rezolvări punctuale, astfel transformându-se în maculatura prin care şi noi, şi ei ne justificăm activitatea. Această atitudine poate avea mai multe cauze: fie solicitările nu sunt suficient de serioase sau bine argumentate, fie multitudinea lor i-a determinat pe destinatari să le considere drept parte din rutina birocratică. Desigur, ideile năstruşnice ale unor parlamentari, exprimate public, în calitate oficială, nu ajută la o îmbunătăţire a sistemului. Oamenii ne judecă în bloc, pentru ideile câtorva şi cum ar putea să ne ia în serios când au exemple de aiureli cu morgă oficială? Pentru ca aceste instrumente să-şi recapete valoarea şi să aibă din nou impactul şi greutatea dorite, trebuie ca ele să înceteze a fi folosite doar în scop justificativ al activităţii noastre de parlamentari, dar şi să le oferim mijloacele prin care ele să pună presiune pe cei care trebuie să ofere rezolvări la problemele oamenilor. Putem contribui chiar şi prin aceste mijloace la reformarea statului, atât de dorită de noi toţi, iar decizia ne aparţine. |



