Parliamentary debates

Doamna Cornelia Negruţ:

"Reabilitarea clădirilor de patrimoniu, un semn de civilizaţie europeană"

România deţine un patrimoniu istoric de invidiat, însă până acum autorităţile abilitate, fie ele centrale sau locale, nu au reuşit să îl pună în valoare din punct de vedere turistic. Majoritatea localităţilor vechi ale ţării au centre istorice populate cu clădiri de patrimoniu, însă nepăsarea edililor şi neputinţa financiară a proprietarilor au determinat căderea lor în paragină şi degradare. La 25 de ani de la Revoluţie, încă ne dovedim incapabili să reabilităm faţadele imobilelor istorice din oraşele României, ca să nu mai vorbim de iluminatul arhitectural, remarcat doar prin...lipsă. În acest timp, în ţări cu un potenţial mult mai mic decât al nostru, din acest punct de vedere, se fac bani buni din turism, şi datorită faptului că lucrurile au fost puse la punct şi clădirile au fost modernizate.

"Atenţie, cade tencuiala!" Acesta este mesajul care îi întâmpină pe trecătorii de pe străzile centrelor istorice din mai multe oraşe ale ţării. Sute de români care au proprietăţi în aceste zone sunt somaţi lunar de către primării să îşi reabiliteze faţadele clădirilor, însă aceste avertizări rămân fără finalitate, iar imobilele de patrimoniu se degradează continuu. Crăpăturile, tencuiala căzută şi chiar cărămizile desprinse din pereţii acestor clădiri istorice se văd cu ochiul liber, iar trecătorii sunt într-un pericol permanent. Au existat chiar cazuri în care au murit oameni, după ce părţi din acoperişurile unor astfel de clădiri s-au desprins şi au căzut peste trecători. De regulă, autorităţile locale susţin că rezolvarea acestei spinoase probleme stă doar în mâinile localnicilor, dar aceştia ridică neputincioşi din umeri, spunând că nu dispun de banii necesari reparării faţadelor.

Având în vedere faptul că marea majoritate a acestor clădiri sunt monumente istorice, consider că Guvernul României trebuie să modifice legile existente, în aşa fel încât costurile de reabilitare ale imobilelor degradate din centrele istorice ale oraşelor României să poată fi suportabile. Identificarea unei soluţii optime pentru rezolvarea acestei probleme ar constitui o dovadă de civilizaţie şi respect, atât pentru noi ca ţară, cât şi pentru memoria înaintaşilor noştri, oameni care s-au străduit să lase ceva în urma lor.

Iată de ce susţin că reabilitarea clădirilor de patrimoniu trebuie să fie în atenţia autorităţilor statului, pentru că refacerea acestora va fi indiscutabil aducătoare de turişti, şi, implicit, de banii atât de necesari bugetului naţional.