Parliamentary debates

Doamna Cornelia Negruţ:

"Să stopăm discriminarea medicilor români!"

Am atras atenţia public asupra unei situaţii de discriminare şi chiar rea-voinţă, a cărei victimă a fost doamna doctor Maria Turdean, şeful secţiei Oncologie Medicală din cadrul Spitalului Clinic Judeţean Cluj. Acesteia i s-a imputat, printr-o decizie a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, o sumă importantă, de peste 10.000 de lei, care a fost plătită, în ciuda faptului că decizia care a stat la baza sancţiunii respective a dus la salvarea vieţii unui paciente.

Practic, este vorba despre o pacientă din Cluj-Napoca, Pantel Viorica, care a avut diagnosticul "Carcinom invaziv mamar stâng, G3, Her 2+3, std.IIB (cT2NlM0)". Femeia a beneficiat de chimioterapie neoadjuvantă 4 EC, urmată de intervenţie chirurgicală în 10 octombrie 2013 (pTlcNlaMO). În 15.10.2013 s-a prezentat în spitalul clujean, postintervenţie chirurgicală, pentru continuarea tratamentului: 4 cicluri Taxoter + Herceptin adjuvant. FEV= 55%.

Între timp, i s-a administrat tratamentul de care avea nevoie ca de aer pentru a rămâne în viaţă, iar în paralel s-a depus la CNAS dosarul pentru aprobarea decontării medicaţiei respective. Din cauza unei erori materiale, de scriere, în locul medicamentului Taxoter s-a scris Hercetin, însă femeii i s-a dat tratamentul corect, singura problemă fiind faptul că la data respectivă nu venise decizia de aprobare de la CNAS. În raportul de control al CAS Cluj nr. 21079/29.05.2014 s-a considerat că medicamentul Herceptin "s-a eliberat nejustificat, fără aprobarea Comisiei de Oncologie a CNAS", motiv pentru care s-a luat decizia imputării contravalorii medicamentului Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj, care i-a imputat 10.209,77 lei medicului Maria Turdean.

Medicul clujean a contestat decizia, cu atât mai mult cu cât administrarea medicamentului a fost justificată, conform ghidurilor naţionale şi internaţionale, iar pacienta a îndeplinit criteriile pentru tratament adjuvant cu Herceptin, dovadă fiind şi faptul că CNAS a aprobat ulterior cererea depusă în acest sens. Faptul că debutul tratamentului cu medicamentul Herceptin s-a făcut cu o lună înaintea obţinerii aprobării CNAS nu justifică imputarea medicamentului, deoarece durata tratamentului adjuvant cu Herceptin este de 12 luni, iar pacienta a încheiat tratamentul cu o lună mai devreme, respectiv în noiembrie 2014, şi nu în decembrie 2014, conform aprobării CNAS. În acest fel, s-a demonstrat că medicul Maria Turdean nu a adus practic şi teoretic niciun prejudiciu CNAS, durata tratamentului şi doza administrată nefiind modificate, iar administrarea mai timpurie a fost net în beneficiul stării de sănătate a pacientei, având în vedere că se recomandă a fi aplicat cât mai repede postintervenţie chirurgicală.

Medicul Maria Turdean s-a adresat conducerii CNAS, solicitând în zadar anularea deciziei de imputarea a medicamentului respectiv. În acest caz a fost vorba de o întârziere de câteva zile pentru obţinerea aprobării CNAS, indicaţia medicală a fost una corectă, iar costurile tratamentului nu au fost mai mari. Deşi doamna doctor a plătit suma imputată, în răspunsul CNAS la petiţia formulată de Maria Turdean se afirmă că decizia a fost luată în conformitate cu actele normative în vigoare, fără a se fi solicitat în prealabil o anchetă amănunţită care să stabilească faptul că tratamentul acordat la timp de către dr. Maria Turdean a ajutat la însănătoşirea pacientei.

Consider că un astfel de aspect nu este firesc într-un sistem de sănătate european, care este obligat să pună pe primul plan starea de sănătate a populaţiei, nu pedepsirea unor medici care salvează vieţi! Pe fondul exodului masiv al medicilor români în străinătate şi a problemelor încă rămase nerezolvate din spitalele româneşti, cu secţii închise săptămânal din cauza lipsei specialiştilor şi a salarizării precare, cred că sunteţi în asentimentul meu că nu ne putem permite asemenea decizii de sancţionare a unor medici profesionişti şi corecţi, recunoscuţi pentru salvarea vieţilor celor care au avut nevoie de ei. Nu putem judeca la infinit toate cazurile exclusiv după legile româneşti şi internaţionale, respectiv după forma problemei, fără a analiza şi fondul acesteia, respectiv starea de utilitate a unei decizii, precum cea prezentată mai sus, în care administrarea unui medicament şi-a dovedit corectitudinea.