Parliamentary debates

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu:

"Acordarea statutului de «Capitală Istorică a României» oraşului Iaşi, un proiect legislativ care rezonează cu Centenarul Marii Uniri, dar şi o realitate în acord cu istoria"

Am celebrat zilele trecute cel mai important eveniment din istoria României moderne, Centenarul Marii Uniri de la 1918. Era de datoria noastră să celebrăm istoria şi prin iniţiative legislative, ceea ce s-a şi întâmplat. Proiectul legislativ, iniţiat de deputaţii de Bacău şi de Iaşi, pentru declararea municipiului Iaşi "Capitală Istorică a României", a fost adoptat de Camera Deputaţilor cu 238 de voturi pentru şi 7 abţineri, pe data de 28 noiembrie.

Acum 100 de ani, România se întregea ca neam, prin unirea tuturor provinciilor locuite de români. Istoria ţării noastre este strâns legată de istoria regiunii Moldovei şi mai ales a Iaşiului, supranumit oraşul celor trei Uniri: aceea de la 1600, înfăptuită de Mihai Viteazul, Unirea celor două Principate în 1859 şi Marea Unire de la 1 decembrie 1918. Cunoaştem cu toţii rolul istoric pe care oraşul Iaşi l-a jucat în efortul comun de renaştere politică şi militară a statului român. Iaşiul a reprezentat un areal de refugiu între anii 1916-1918. În capitata Moldovei, au funcţionat instituţii importante ale statului român, care au hrănit năzuinţele de reîntregire. Acum 100 de ani, vechea capitală a Moldovei a ştiut să organizeze luptele eroice de la Oituz, Mărăşeşti şi Mărăşti, care au pavat drumul spre reîntregire. Şi dacă ar fi să mergem mai departe pe firul istoric, primul document care atestă oraşul din capitala istorică a regiunii Moldovei, datează încă din anul 1408. Atunci, oraşul reprezenta un punct de trecere către Suceava şi, de asemenea, un pasaj către nordul Europei.

Argumentele culturale şi etnice sunt la rândul lor foarte importante: oraşul Iaşi este al doilea ca mărime din România, beneficiind de prima şcoală în limba română şi prima universitate din ţară; tot aici s-au ţinut primul spectacol de teatru în limba română şi primul teatru naţional, realităţi care dau expresie patrimoniului cultural deosebit, conturat aici de-a lungul timpului; tot aici s-a construit un impozant Palat al Culturii, început în timpul Regelui Carol I, în anul 1906, şi inaugurat în timpul Regelui Ferdinand I, la 11 octombrie 1925.

Pe lângă importantul nucleu cultural, Iaşiul este reprezentativ şi în ceea ce priveşte istoria ortodoxiei româneşti. Să nu uităm că, încă din 1863, cutuma bisericească prevedea ca, odată cu vacantarea scaunului arhiepiscopal al Bucureştilor, Mitropolitul Moldovei să fie cel care ocupă scaunul de Mitropolit Primat; iar din 1925 Patriarhul României venea de pe scaunul mitropolitan al Moldovei, existând în istoria Bisericii Ortodoxe Române o singură excepţie de la regulă.

Era de datoria noastră ca, în contextul Centenarului Marii Uniri de la 1918, să acordăm cinstea cuvenită acestui oraş istoric şi totodată să comemorăm sacrificiul făcut de înaintaşii noştri de pe Milcov. Acordarea statutului de "Capitală Istorică a României" oraşului Iaşi este o realitate în acord cu istoria, întrucât aici s-au pus bazele Marii Uniri, de marile personalităţi ale României refugiate în timpul războiului.

Salutăm adoptarea acestui proiect legislativ care rezonează cu Centenarul Marii Uniri şi prin care îndeplinim cu toţii o promisiune făcută de cel care a întemeiat România modernă, Carol I, care spunea: "Mă oblig după o îndelungă aşteptare, a face a se da Iaşilor o răsplătire pentru marile sacrificii, ce acest nobil oraşu’ au făcut cauzei Unirii".