Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of December 19, 2018
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.4/2019
Video - Flash & IOS
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of December 19, 2018 |
Sittings of the Chamber of Deputies of December 19, 2018
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.44 | Neculai Iftimie - declaraţie politică despre "Agricultura Olandei, un exemplu pentru Uniunea Europeană"; | ![]() |
||
|
"Agricultura Olandei, un exemplu pentru Uniunea Europeană" Olanda este o ţară cu o suprafaţă de şase ori mai mică decât a României şi este al doilea exportator de produse agricole din lume, după Statele Unite ale Americii, fiind cel mai eficient stat din lume în utilizarea potenţialului agricol. Suprafaţa arabilă a Olandei este de 820.000 de hectare, de zece ori mai mică decât a României. În Olanda, activitatea agricolă se desfăşoară sub forma unor holdinguri care au la bază contracte de cooperare, cuprinzând producătorii agricoli, colectorii de produse agricole primare, transportatorii şi consultanţă. Holdingurile sunt constituite în funcţie de specificul producţiei, iar suprafaţa terenurilor diferă în funcţie de acest specific: crescătorii de animale au în medie 20 ha, culturile de câmp au în medie 30 ha, iar serele au un ha. Cea mai importantă parte a sectorului olandez este horticultura. Fermele pentru creşterea vacilor au un număr de 50-70 capete, reprezentând peste 50% din totalul celor 24.000 de ferme. Desfacerea produselor se face prin colectorii care prezintă produsele spre vânzare în cadrul licitaţiilor zilnice, la bursele specializate, produsele fiind preluate de angrosişti, pentru vânzare pe piaţa internă şi externă. Olanda este cel mai mare furnizor de cartofi şi produse derivate de pe piaţa europeană. Fiecare fermier olandez este membru în trei-patru cooperative cu specializare restrânsă, cum ar fi: de aprovizionare, de credit, de prelucrare a fiecărui tip de produse. Foarte interesant, politica economică a fermierului olandez are în vedere menţinerea fermelor familiale şi sprijinirea cooperativelor fermierilor, acestea fiind supuse unor impozite mai reduse. Aceste reglementări de reducere a taxelor şi impozitelor pentru cooperativele agricole există şi la noi, în Legea cooperativelor agricole nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare. În plus, sunt subvenţionate dobânzile la credite, se acordă garanţii financiare pentru obţinerea unor împrumuturi şi fermierii care investesc în mediu primesc sprijin financiar din partea statului. Nu sunt neglijate de statul olandez nici educaţia agricolă şi cercetarea agricolă, acestea fiind de asemenea susţinute financiar. În Olanda, nimeni nu îşi permite să irosească pământul, agricultorii îşi fertilizează ştiinţific solul, folosesc maşini agricole de ultimă generaţie şi reprezintă 3% din populaţia activă a ţării. Olanda este cel mai mare exportator mondial de flori. A vândut în 2017 pe pieţele externe 3,6 miliarde bulbi de flori, în valoare totală de 313 miliarde de euro. Florile olandeze reprezintă 60% din florile comercializate în Europa, iar Statele Unite ale Americii au rămas cea mai mare piaţă pentru acestea. După toate aceste statistici, îmi pun întrebarea - România, cu un potenţial agricol colosal, cu o legislaţie bună, de ce nu poate deveni măcar al doilea exportator al Europei? |


