Parliamentary debates

Doamna Gabriela-Maria Podaşcă:

"Ziua Drepturilor Omului - apel pentru drepturile tinerilor"

Ziua Internaţională a Drepturilor Omului este marcată la nivel global pe 10 decembrie, dată la care, în 1948, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, un document de reper, care proclamă drepturile inalienabile ale fiecărui om indiferent de rasă, culoare, religie, sex, limbă, opinie politică sau de altă natură, origine naţională, socială sau alt statut.

În contextul în care, în luna noiembrie, s-au celebrat 30 ani de la semnarea Convenţiei pentru Drepturile Copilului şi a apelului general la acţiune "Stand Up for Human Rights", Organizaţia Naţiunilor Unite propune în acest an sărbătorirea potenţialului tinerilor ca agenţi constructivi în promovarea şi protecţia drepturilor omului. Campania este concepută pentru a arăta modul în care tinerii din întreaga lume luptă pentru drepturi şi împotriva rasismului, discursului de ură, bullying-ului, discriminării şi schimbărilor climatice.

Anul 2019 a fost un an al activismului, în special din partea adolescenţilor şi tinerilor care au evidenţiat că este în joc viitorul lor şi al întregii planete, deoarece ei suportă consecinţele lipsei de acţiune din partea generaţiilor mai în vârstă care iau decizii în prezent în cadrul guvernelor şi companiilor din perspectivă socială, economică şi climatică. Este important să ne alăturăm tinerilor în acest demers al lor şi să luptăm împreună, solidar pentru pace, justiţie climatică şi dezvoltare durabilă, principiile universale ale drepturilor omului care protejează fiecare persoană, dar şi pentru mediul în care trăim.

Este de datoria noastră, a politicienilor şi reprezentanţilor cetăţenilor în Parlament, să ne asigurăm că vocea tinerilor este auzită. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului reprezintă un angajament ferm al statelor de a proteja drepturile fiecăruia, incluzând posibilitatea ca generaţiile viitoare să continue să susţină egalitatea şi drepturile omului. Tinerii trebuie să fie parte din deciziile care îi privesc pe ei în special, dar şi din cele care vizează viaţa în societate şi la nivel internaţional.

În România, tinerii ne-au arătat că sunt pregătiţi să ia parte la decizie în două rânduri, la cele două scrutine electorale. În mai 2019 la alegerile europarlamentare au ieşit la vot 20% din tineri - în România 2.098.300 de persoane, la care se adaugă tinerii din diaspora (138.904 votanţi), un număr total de 2.237.204 voturi. A doua oară, în luna noiembrie, la alegerile prezidenţiale, 40% dintre tineri şi-au exercitat dreptul de vot.

De asemenea, este în responsabilitatea noastră să generăm politici publice şi legi care să susţină acordarea de şanse egale pentru dezvoltare tuturor tinerilor. Conform Eurostat, 36,7% dintre tinerii cu vârsta între 18 şi 24 de ani se aflau în risc de excluziune socială în 2018, acest lucru scăzând şansele ca ei să participe la vot.

La fel, aproximativ 20% dintre tineri erau încadraţi în 2018 ca fiind NEETs, adică nu aveau niciun loc de muncă, nu urmau nicio formă de învăţământ şi nu participau la activităţi de formare profesională.

Trebuie să promovăm şi să protejăm drepturile tinerilor la educaţie, sănătate, protecţie socială şi la o viaţă demnă şi avem posibilitatea să facem acest lucru simplu - să punem pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor Proiectul Legii Tineretului, care, în acest moment, se află pentru raport suplimentar la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

Actuala Lege a Tinerilor nu a mai fost actualizată de la intrarea în vigoare, în 2006, însăşi structura ei fiind depăşită de realităţile actuale. Noul Proiect de Lege a Tineretului este unul dezbătut cu organizaţiile neguvernamentale din sectorul de tineret şi cuprinde prevederi care susţin dezvoltarea de abilităţi, integrarea socială, facilitarea accesului la oportunităţi de educaţie nonformală, consiliere şi orientare profesională pentru tineri.

Votul pe această iniţiativă ar reprezenta un semnal de deschidere transmis de noi, decidenţii politici, către tineri, în susţinerea iniţiativelor şi drepturilor lor, precum şi în lucrul împreună cu ei, în conturarea de politici mai eficiente şi mai adaptate realităţilor contemporane.