Parliamentary debates

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

"De ce dispar monumentele eroilor neamului din Cluj?"

În cursul lunii septembrie 2022, opinia publică a aflat stupefiată că unul dintre monumentele cele mai importante ale Clujului, Crucea de pe dealul Cetăţuie, denumit Monumentul Eroilor Neamului, inaugurat cu 26 de ani în urmaş, va fi înlăturat, pentru motivul că nu îşi mai are loc în proiectul de modernizare a ansamblului urban Cetăţuia.

Crucea de pe Cetăţuie este dedicată memoriei martirilor Revoluţiei de la 1848-1849 şi are denumirea Monumentul Eroilor Neamului. Monumentul a fost realizat de arhitectul Virgil Salvanu şi a fost dezvelit şi sfinţit la 1 decembrie 1997 de către mitropolitul ortodox al Clujului, IPS Bartolomeu Anania şi de episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, PS George Guţiu, în timpul mandatului de primar al lui Gheorghe Funar. Monumentul, realizat din piatră, bronz şi inox, are o înălţime de aproape 23 m şi o greutate de 60 de tone. Crucea a fost edificată în locul celei din lemn de stejar, care a fost ridicată între 1936-1937, prin grija episcopului greco-catolic Iuliu Hossu şi a ministrului Valer Pop, dar a fost dinamitată în 1948 din dispoziţia autorităţilor comuniste.

Proiectul de reabilitare a Cetăţuii prevede reabilitarea integrală a amplasamentului cu reconfigurarea sistemului de alei pietonale, refacerea şi amplificarea măsurilor de stabilizare a versantului, restaurarea şi punerea în valoare a monumentului Fortificaţiei Vauban, păstrarea vegetaţiei valoroase existente, precum şi realizarea de noi plantări pentru creşterea biodiversităţii arealului parcului, realizarea de zone de joacă şi sport, care să crească atractivitatea amplasamentului.

În incinta fortificaţiei se propune amenajarea unei zone centrale pietonale cu suprafaţa de călcare din agregate stabilizate legate. Valoarea totală estimată a investiţiei este de 206 milioane de lei.

Proiectul de reabilitare a Cetăţuii a fost câştigat de o asociere între doua firme olandeze, Metapolis Architects şi Atelier Mass, şi Ana-Maria Horhat. Conform Primăriei Cluj-Napoca, termenul estimat pentru realizarea lucrărilor de execuţie este de 24 luni de la finalizarea licitaţiei şi primirea ordinului de începere de la primărie. Proiectul prevede înlăturarea ansamblului reprezentat din scările, soclul şi construcţia propriu-zisă a crucii, pentru restaurarea şi punerea în valoare a bastionului Sud-Estic a Fortificaţiei Vauban, actualmente ilizibil din cauza acestei construcţii. Primăria Cluj-Napoca nu precizează ce se va întâmpla cu Crucea de pe Cetăţuie, dacă va fi dată la topit sau reamplasată în altă zonă a oraşului. Cert este că municipalitatea clujeană, în frunte cu primarul Emil Boc, preferă valorificarea unei construcţii habsburgice de tristă amintire, Fortul Vauban, unui monument dedicat eroilor neamului românesc.

La sfârşitul lunii ianuarie 2023, un alt simbol al Clujului a fost doborât, asemenea unei popice, în Piaţa Ştefan cel Mare. Statuia lui Iuliu Maniu din centrul Clujului a fost dărâmată cu excavatorul, iar soclul a fost efectiv smuls din pământ, cu doar câteva zile înaintea comemorării a 70 de ani de la moartea sa, în data de 5 februarie 1953, ca martir al naţiunii române, decedat în temniţa comunistă de la Sighet.

În data de 28 ianuarie 2023, imaginea locului unde a fost statuia lui Iuliu Maniu din Cluj era una dezolantă: soclul smuls din pământ, iar statuia dărâmată cu excavatorul, învelită şi aruncată între gunoaie.

După cum se ştie, Iuliu Maniu a fost unul din cei mai mari oameni politici şi de stat, luptător unionist şi făuritor al României Mari, preşedintele Consiliului Dirigent, care a administrat Transilvania între 1919-2022, fost ministru şi prim-ministru al statului român reîntregit. Iuliu Maniu a fost avocat şi era iubit de ţărani, care îi spuneau "avocatul celor năpăstuiţi".

Statuia lui Maniu din Cluj a fost realizată în anul 2018 şi inaugurată în 8 ianuarie 2019, lucrările fiind finanţate de familia academicianului clujean Emil Burzo. Pe soclul statuii a fost scris mesajul: "simbol al democraţiei şi libertăţii". Cazul i-a revoltat pe clujeni, opinia publică şi mai multe asociaţii şi fundaţii criticând aspru faptul că statuia a fost dată jos cu excavatorul pentru lucrările din zonă. Potrivit unor angajaţi ai primăriei clujene, există un proiect european de amenajare şi a acelei zone şi se crede că statuia o să fie repusă tot acolo, dar că nu se ştie sigur. Cel mai probabil statuia lui Iuliu Maniu a fost demolată în noaptea de vineri spre sâmbătă, iar noaptea ca hoţii, pentru a nu stârni supărarea oamenilor. Statuia lui Iuliu Maniu îndepărtată, pe furiş, fără explicaţii din partea autorităţilor, culcată la pământ, cu o coroană la picioare, acoperită împreună cu murdării este imaginea noii democraţii şi libertăţi, aşa cum o pregătesc cei vremelnic aflaţi în funcţii de conducere azi, în România, a afirmat în perioada respectivă europarlamentarul Cristian Terheş.

Statuia lui Maniu a fost demolată din ordinul primarului Emil Boc, care, culmea ironiei, a participat la inaugurarea acesteia cu doar câţiva ani în urmă, cu cocarda tricoloră pe pieptu-i scos. Potrivit surselor noastre, lucrările din zonă au fost proiectate şi sunt supravegheate de un arhitect de naţionalitate maghiară. În urma protestelor opiniei publice, statuia şi soclul au fost repuse recent la loc, fiind înconjurate de excavatoarele şi camioanele cu care se continuă lucrările.

În prima decadă a lunii martie a.c., grupul statuar "Şcoala Ardeleană" a fost "aruncat" cu indiferenţă între betoanele demolate în faţa Universităţii Babeş Bolyai (UBB), care îngroapă, pe zi ce trece, verdele oraşului. Unele ziare locale au criticat dur UBB pentru faptul că nu a adoptat nicio poziţie, respectiv nu a comentat şi nu a criticat această situaţie. Întrebat care este poziţia oficială a UBB, în legătură cu scandalul privind grupul statuar "Şcoala Ardeleană", rectorul Daniel David a declarat că acest scandal a fost "stins" şi el a fost cel care l-a înştiinţat pe primarul oraşului Cluj-Napoca cu privire la această problemă. Totodată, rectorul UBB a semnalizat primarului Boc că sunt luări de poziţie diferite faţă de proiectul legat de "Şcoala Ardeleană" şi a precizat că edilul clujean ar fi afirmat că se va reveni la forma iniţială.

Ansamblul format din statuile din bronz înalte de trei metri ale celor trei personalităţi marcante ale mişcării iluministe, cunoscute sub numele de "Şcoala Ardeleană", a fost amplasat la intrarea principală a Universităţii Babeş Bolyai, de pe strada Mihail Kogălniceanu nr. 1, în centrul oraşului. Acestea reprezentau un omagiu adus mişcării culturale româneşti din secolul al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, generată de Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, cu sediul central în Blaj. Mişcarea a contribuit la emanciparea spirituală şi politică atât a românilor transilvăneni, cât şi a celor de peste Carpaţi, iar, prin operele lor, reprezentanţii Şcolii Ardelene au intenţionat să trezească conştiinţa naţională a românilor. Printre cele mai importante realizări ale mişcării se numără introducerea grafiei latine în limba română, care până atunci era scrisă cu caractere chirilice. Grupul statuar se afla la doar 5 minute distanţă pietonală de Piaţa Unirii şi Bulevardul Eroilor, iar în faţa monumentului se află o placă de marmură care includea numele celor trei personalităţi şi anii în care au trăit.

Pe reţelele sociale a izbucnit un scandal de amploare, iar printre primii care au intervenit au fost reprezentanţii Institutului de Istorie "George Bariţiu" al Academiei Române, care au precizat clar că eliminarea din peisaj a unor simboluri care onorează o comunitate denotă lipsa de respect faţă de valorile româneşti. Pe lângă "aruncarea" de pe soclu a grupului statuar "Şcoala Ardeleană", un alt scandal a lovit comunitatea clujeană, mai exact eliminarea bustului lui Emil Racoviţă, unul dintre cei mai mari savanţi români de al cărui nume este legată UBB şi unul dintre cele mai performante licee din ţara noastră. Acest proiect, de amenajare urbană a străzii Mihail Kogălniceanu, strada Universităţii şi străzile adiacente, este realizat de firma Mossfern Arhitectura, condusă de omul de afaceri Macalik Arnold Ernő. Potrivit proiectului, bustul marelui savant Emil Racoviţă urmează să fie eliminat. Primăria Cluj-Napoca va achita 10 milioane de euro, bani obţinuţi din fonduri europene, pentru modernizarea străzii Mihail Kogălniceanu şi a străzilor adiacente.

Doborârea statuilor marilor români a devenit, se pare, un nou hobby al municipalităţii clujene. În spatele acesteia se află însă voci şi forţe oculte din ţară şi din afara ţării.