Parliamentary debates

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"O nouă Europă, dar cu picioarele pe pământ!"

"Pacea lumii nu poate fi păzită fără a fi depuse eforturi creative proporţionale cu pericolele ce-o ameninţă!". Acestea sunt cuvintele scrise de ministrul francez de externe, Robert Schuman, la 9 mai 1950, în deschiderea Declaraţiei de constituire a ceea ce va deveni Uniunea Europeană.

Ieşind din trauma celui de-Al Doilea Război mondial, Europa începea să-şi construiască un nou drum al păcii, unităţii şi prosperităţii comune. După şapte decenii de la Declaraţia Schuman, Uniunea Europeană, deşi mai extinsă şi mai prosperă ca oricând, se află la răscrucea unor provocări uriaşe: misiunea de salvare climatică, război la graniţa estică a Uniunii, pandemie şi apoi inflaţie uriaşă, tulburări sociale, excese de putere politică în interior şi lipsa unor soluţii viabile pentru viitorul tinerilor. Să nu ne amăgim, Europa se află într-o perioadă dificilă!

Dacă privim conflictul între Pactul Climatic şi problemele de dependenţă energetică a Europei, ne dăm seama de o prăpastie uriaşă între idealuri şi realitatea concretă. Pentru a proteja natura, închidem în Europa mine de cărbune, dar în acelaşi timp unele ţări europene importă petrol pentru industrie din ţări neprietenoase! Ţări europene cu nevoi ridicate de electricitate închid centralele nucleare doar pentru a ajunge dependente de importul de gaze naturale din Rusia. Oprim brusc producţia de motoare clasice în numele tranziţiei către automobile electrice curate, dar în acelaşi timp facem Europa dependentă de China, ţară ce deţine 90% din piaţa mondială de baterii electrice!

Provocarea de securitate de la graniţa estică a UE a mobilizat ţările membre în a ajuta Ucraina să facă faţă unei invazii barbare, cu tancuri şi rachete. Empatia şi dorinţa de a ajuta sunt înălţătoare, însă drama agricultorilor europeni în faţa importurilor nediscriminatorii de cereale este o realitate dură şi dureroasă.

Principiile şi idealurile măreţe sunt lumini călăuzitoare pentru oricare civilizaţie puternică, însă desprinderea de realitatea oamenilor obişnuiţi riscă să înstrăineze elitele politice de cetăţeni. Istoria ne spune că acesta este punctul în care începe ruptura socială şi haosul.

Ca cetăţean european, nu îmi doresc o Europă cu mai multe viteze. O astfel de invenţie nu poate funcţiona ca o Uniune în care toţi suntem egali, cu drepturi egale. Avem mult prea multe exemple recente, în care lipsa unităţii europene ne pune pe toţi în pericol. Dorinţa de preamărire a cancelarului austriac privează de drepturi legitime popoare întregi din estul Europei. România şi Bulgaria sunt ţinute pe nedrept în afara spaţiului Schengen. Tratatele europene spun clar că trebuie să fim în Schengen, dar acest veto abuziv şi de neînţeles blochează voinţa majoritară a ţărilor UE. Euroscepticismul a crescut brusc în România, nu din cauze economice şi nici din dezinformare, ci din injusteţe, discriminare şi lipsa sentimentului de respect reciproc.

Exemplele aroganţelor politice care pun în pericol unitatea europeană pot continua şi cu premierul Ungariei. Admiraţia sa faţă de "puterea" absolută a liderului rus îl face pe Viktor Orbán să aibă vise revizioniste şi să lanseze provocări periculoase. Toate acestea îl rup de realitatea europeană în care se află! Am un mesaj pentru Guvernul de la Budapesta: ţările noastre sunt legate una de alta şi suntem obligaţi să avem consens! Ungaria nu poate sări peste România în braţele Rusiei, dar nici Rusia nu mai poate veni cu tancurile la Budapesta, aşa cum a făcut-o în noiembrie 1956!

Acum, la ceas aniversar de Ziua Europei, trebuie să ne gândim la aceste provocări ale Uniunii. Dar, mai mult ca oricând, trebuie să avem grijă şi de viitorul României în UE. Să fie clar ca lumina zilei, locul României este în Uniunea Europeană! Nu avem altă şansă de dezvoltare economică şi socială decât alături de ţările europene. Economia României nu ar fi putut performa niciodată cu atât de mult succes dacă nu ar fi fost în Uniunea Europeană. Accesul producătorilor români la pieţele europene, miliardele de euro din fonduri nerambursabile, importul de tehnologie şi investiţiile directe au făcut din ţara noastră succesul economic actual.

Însă nu trebuie să ignorăm disparităţile enorme din România! Avem judeţe în Ardeal care depăşesc economic media UE, dar şi judeţe în estul ţării care sunt cele mai sărace din întreaga Uniune! Avem oraşe mari care rivalizează cu metropole europene, dar şi sate neelectrificate sau cu drumuri de pământ şi fără semnal la telefon. Avem aproape jumătate din copiii ţării în risc de sărăcie şi excluziune socială!

Din aceste motive, Uniunea Europeană trebuie să creeze şi să implementeze programe regionale de reducere a disparităţilor sociale şi economice. Ştiu, Comisia Europeană nu gestionează proiecte regionale, doar naţionale. Dar poate că lucrurile trebuie să se şi schimbe în beneficiul tuturor cetăţenilor europeni!

În încheiere, vă reamintesc ceea ce Robert Schuman scria în "actul de naştere" al visului Europei Unite: "Europa nu va fi făcută dintr-odată sau conform unui singur plan; ea va fi construită prin reuşite concrete care vor duce la adevărata solidaritate!".

Europa înseamnă demnitate şi unitate, nu garduri şi discriminare!

La mulţi ani, Europa! La mulţi ani României în UE!