Parliamentary debates

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Insecticid la maximum"

Un pacient de 42 de ani din Roman a ajuns în stare critică la urgenţe după o tentativă autolitică prin ingestia a peste 2 litri de insecticid şi raticid. Este cea mai mare cantitate de insecticid utilizată în scop suicidar, astfel încât la peste 12 ore de la intoxicaţie spălătura gastrică conţinea cantităţi mari de toxic. Pacientul în comă toxică exogenă a fost intubat, ventilat, resuscitat volemic, s-au aplicat măsurile de depurare a toxicului şi antidotism. Prognosticul este extrem de rezervat, toxicitatea insecticidului ingerat fiind similară furadanului.

Datele de anturaj indică faptul că gestul suicidar a fost precipitat de condiţiile socioeconomice.

În fiecare zi un pacient ajunge la UPU în urma unei intoxicaţii acute exogene în scop suicidar. Intoxicaţiile cu insecticid au reprezentat 16,8% din cazuri, iar majoritatea acestor cazuri au provenit din rural. Cea mai utilizată metodă de intoxicaţie a fost cea medicamentoasă (80% din cazuri), iar cele mai puţin utilizate au fost cele cu prenadez, gaz metan, detartrant sau monoxid (câte 1% din cazuri). 65% din aceşti pacienţi au necesitat internare în singura secţie de Toxicologie din Moldova, aflată a spitalul de urgenţe din Copou. 6,4% din aceşti pacienţi au necesitat internare în ATI-Toxicologie (90% din cazurile extrem de grave fiind la bărbaţi) iar proporţia celor din urban fiind egală cu a celor din rural în aceste cazuri.

Din 2007 funcţionează la spitalul de urgenţe din Copou CIRTITA - un centru după modelul centrelor de criză, ce asigură simultan terapia medicochirurgicală acută şi suportul psihologic pe bază de voluntariat. Cei de la urgenţe au şi o iniţiativă legislativă în Parlament, care prevede înfiinţarea liniilor telefonice de tip "help-line" pentru asigurarea suportului psihologic, precum şi asigurarea psihologilor în astfel de situaţii, dar această problemă nu a trecut încă de comisiile senat.

Mai mult decât atât nu există program naţional de prevenţie a suicidului, iar fără finanţare adecvată şi organizare logistică optimă vom constata creşterea numărului acestor cazuri în condiţiile în care în 2009 existau deja 3 milioane de români depresivi.

Iaşiul este în top-10 al suicidului, cu o rată de aproape 17 la suta de mii (faţă de 13,5 media naţională). Cei de la urgenţe nu exclud ca gestul artistei şi impactul mediatic social să fi dus la imitaţii.

Din păcate, a fost nevoie să moară un artist pentru ca fenomenul suicidar din România, asupra căruia atrăgeam atenţia din 2007 şi înfiinţam CIRTITA, să fie luat în considerare, pentru că nu există un program naţional de prevenţie a suicidului, iar soluţiile existente sunt doar la nivel de voluntariat şi fără logistica necesară.