Parliamentary debates

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean:

"România-NATO -zece ani de la aderare"

În urmă cu 10 ani, la 29 martie 2004, România devenea stat membru cu drepturi depline al Alianţei Nord-Atlantice (NATO), acesta fiind considerat unul dintre cele mai mari succese ale politicii româneşti din 1989 până în prezent.

Integrarea în structura nord-atlantică a fost un proces îndelungat, a cărui constantă a fost larga susţinere a poporului român, pentru care calitatea de membru al Alianţei NATO echivalează cu garanţia securităţii şi stabilităţii pe plan extern. Un rol activ al României în cadrul NATO reprezintă o condiţie esenţială pentru promovarea intereselor naţionale la nivel interaliat şi integrarea preocupărilor de securitate ale României în procesul decizional al Alianţei NATO.

România şi-a depus oficial candidatura la NATO în 1993 şi, un an mai târziu, a fost primul stat care a răspuns invitaţiei de a participa la Parteneriatul pentru Pace, devenind astfel primul stat din Europa Centrală şi de Est care a aderat la Parteneriatul pentru Pace.

În aprilie 1999, NATO a lansat Planul de Acţiune în vederea admiterii de noi membri (MAP - Membership Action Plan). Pe baza acestuia, România şi-a pregătit propriul Plan Naţional de pregătire pentru aderare, care stabilea obiective, măsuri şi termene de realizare în vederea aderării la Alianţă.

La Summitul NATO de la Praga din 21 noiembrie 2002, pe baza evaluării progreselor înregistrate de statele candidate, şefii de stat şi de guvern ai ţărilor membre NATO au decis invitarea României, alături de alte şase state - Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Slovenia, să înceapă convorbirile pentru aderare la Alianţa Nord-Atlantică.

Protocoalele de aderare la NATO pentru România şi pentru celelalte şase state invitate să adere au fost semnate în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Bruxelles, la 26 martie 2003.

La 29 martie 2004, România a aderat la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice.

Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului României la sediul NATO. Începând cu anul 2005, Ziua NATO se sărbătoreşte în România în prima duminică a lunii aprilie. Anul 2014 marchează aniversarea a zece ani de când România este membru NATO, eveniment care l-a determinat pe emisarul SUA, Victoria Nuland, să-şi exprime recunoştinţa pentru colaborarea şi implicarea României în eforturile comune ale Alianţei Nord-Atlantice.

Victoria Nuland a transmis României recunoştinţa şi mulţumirile Statelor Unite ale Americii pentru implicarea sa în campania mondială de instaurare şi menţinere a păcii, libertăţii şi democraţiei, statul român fiind parte activă în operaţiunile desfăşurate în Balcani, Afganistan, Marea Mediterană şi Marea Neagră.

Victoria Nuland a lăudat şi respectarea promisiunilor încheiate între România şi SUA în baza articolului 5 al Tratatului Nord-Atlantic, care prevede apărarea colectivă. Secretarul de stat a reamintit sprijinul României pentru viziunea strategică a NATO, care are ca bază constituirea unei reţele de parteneriate în zone de interes strategic din proximitatea graniţelor sale, cum ar fi spaţiul euroatlantic, zona Mediteranei şi Orientul Mijlociu.

Parteneriatul pentru Pace, fundamentat pe valori comune precum democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale, a sprijinit procesul de reformă din statele Europei Centrale şi de Est şi a contribuit cu succes la promovarea păcii şi securităţii în spaţiul euroatlantic.

Profilul României în cadrul NATO, la zece ani de la aderare, este unul consolidat de stat, care îşi aduce o contribuţie solidă la securitatea NATO prin participările la operaţiunile aliate prin contribuţiile specializate în domenii de interes pentru Alianţa Nord-Atlantică, prin aportul conceptual, prin implicarea la elaborarea Conceptului Strategic adoptat în 2010, prin găzduirea unei componenţe relevante a viitorului sistem NATO antirachetă, sau printr-o prezenţă semnificativă a experţilor români în cadrul Secretariatului Internaţional.

Armata României a avut o contribuţie însemnată în ceea ce priveşte schimbul de date şi informaţii în cadrul Alianţei, prin participarea cu personal şi capabilităţi de informaţii militare în operaţiunile NATO, contribuţii la elaborarea documentelor NATO agreate în sprijinul deciziilor Consiliului Nord-Atlantic şi Comitetului Militar al NATO, contribuţii pentru Centrul NATO pentru fuziunea informaţiilor şi pentru unele comandamente subordonate ale NATO, precum şi pentru sprijinirea înfiinţării Centrului de Excelenţă NATO pentru HUMINT de la Oradea.

Armata României s-a situat între primii cinci contributori ai Diviziei informaţii a Statului Major Militar Internaţional al NATO în perioada 2008-2012 şi s-a situat pe primul loc la contribuţii în sprijinul Diviziei informaţii în anul 2013.

România şi-a asumat întotdeauna un rol activ pentru că evoluţia NATO este definitorie pentru securitatea sa. România va continua să susţină consolidarea politicii de parteneriate a NATO, parteneriate constituite pe criteriul încrederii reciproce, parteneriate care reprezintă unul dintre cele mai importante aspecte ale adaptării Alianţei Nord-Atlantice la actualul climat internaţional.