Parliamentary debates

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru:

"Apel la solidaritate către toţi parlamentarii. Nu politizaţi instituţiile persoanelor cu dizabilităţi, dimpotrivă, prioritizaţi drepturile lor!"

Printre iniţiativele dezbătute şi pe care le-am votat săptămâna aceasta în Comisia pentru muncă s-a aflat şi un proiect de modificare a Legii nr. 8/2016, care reglementează organizarea şi funcţionarea Consiliului de Monitorizare a implementării Convenţiei ONU pentru toate persoanele cu dizabilităţi din România.

Aţi auzit, probabil, luna trecută, de acest consiliu, când a izbucnit în presă scandalul legat de politizarea instituţiei. Costi Rogozanu şi Cătălin Tolontan au scris cum Codrin Ştefănescu, la vremea respectivă secretarul general adjunct al PSD, a ocupat Consiliul de Monitorizare cu oameni loiali lui şi partidului, dar care au zero competenţe în domeniul drepturilor persoanelor cu dizabilităţi.

De ce este important să nu fie politrucii PSD acolo? Pentru ca angajaţii consiliului să inspecteze centrele rezidenţiale unde persoanele cu dizabilităţi au murit cu miile în ultimii ani din cauza condiţiilor improprii. Totodată, trebuie angajaţi profesionişti care nu fac muncă de partid şi care pot verifica, de pildă, dacă persoanele cu dizabilităţi locomotorii au acces fizic la o instituţie publică sau dacă o persoană cu deficienţe de auz poate comunica, cu sprijinul unui interpret mimico-gestual, cu personalul instituţiilor statului.

Problema politizării instituţiilor publice este bine cunoscută şi este de apreciat munca pe care o fac jurnaliştii în acest sens. Am aflat, cu ocazia acestui scandal, că problemele la acest consiliu sunt însă mult mai numeroase. Astfel, Consiliul nu a putut să îşi desfăşoare activitatea nici înainte de a fi căpuşat de oamenii lui Codrin Ştefănescu, întrucât, dintr-o eroare procedurală cuprinsă în textul legii, nu puteau fi angajaţi experţii care să facă efectiv munca de monitorizare. Funcţionarii care au ca atribuţii monitorizarea persoanelor cu dizabilităţi au fost denumiţi în lege "inspectori de monitorizare", în condiţiile în care funcţia de inspector nu există în corpul de funcţii publice ale Parlamentului, ceea ce a dus la imposibilitatea angajării.

Mai mult, activitatea Consiliului este limitată de forma actuală a legii la monitorizare care afectează doar persoanele cu dizabilităţi instituţionalizate, neavând vreo prevedere care să atingă drepturile celor care nu sunt instituţionalizaţi, adică 98% din numărul total al persoanelor cu dizabilităţi din România, aproximativ 800.000.

Modificările propuse în iniţiativa votată de Comisia pentru muncă schimbă denumirea de "inspectori de monitorizare" cu cea de "consilieri de monitorizare", ceea ce va duce la deblocarea posturilor. Totodată, iniţiativa lărgeşte domeniul de activitate a Consiliului, în conformitate cu prevederile Convenţiei ONU, permiţând astfel monitorizarea tuturor instituţiilor care au rol în implementarea Convenţiei ONU. Prin adoptarea iniţiativei, Parlamentul va debloca activitatea Consiliului. Nu-l va depolitiza însă.

Drepturile persoanelor cu dizabilităţi, asemenea multor drepturi şi altor măsuri de protecţie socială, sunt reduse adesea de decidenţii politici la o serie de instituţii în care se pot asigura câteva posturi călduţe pentru oamenii loiali partidului. Depolitizarea nu se poate face doar prin amendamente legislative. Voinţa politică a tuturor partidelor este esenţială.

De aceea, avem nevoie de un Consiliu de monitorizare profesionist, iar vocile persoanelor cu dizabilităţi să fie cu adevărat auzite în ceea ce îmi imaginez că trebuie să ajungem, o societate solidară şi un stat social robust.