Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of October 15, 2019
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.118/2019
Video - Flash & IOS
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of October 15, 2019 |
Sittings of the Chamber of Deputies of October 15, 2019
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.45 | Costin-Sebastian Moise - declaraţie politică având ca obiect "Neimpozitarea salariului minim este o propunere populistă, nerealistă şi contraproductivă"; | ![]() |
||
|
Domnul Costin-Sebastian Moise: "Neimpozitarea salariului minim este o propunere populistă, nerealistă şi contraproductivă" În spaţiul public românesc a apărut informaţia cum că s-ar pregăti neimpozitarea salariului minim pe economie, pe motiv că aceasta ar fi o "taxă pe sărăcie" care nu ar trebui să se aplice. Toate bune şi frumoase, dar, în bunul stil al guvernanţilor de până acum, o asemenea propunere nu este însoţită şi de un eventual studiu de impact, fiind doar un cârlig de marketing politic în campania electorală. În acest moment, există aproximativ 2,9 milioane de români care au salariul minim pe economie: 2,1 milioane în mediul privat şi aproximativ 800.000 în aparatul bugetar. Dacă se renunţă doar la impozitul pe venit, pierderea este de 2,9 milioanex89 de leix12 luni, per total, vorbim despre o gaură de 3,097 miliarde de lei la bugetul de stat, luând în considerare deducerea personală aplicată celor care încasează salariul minim pe economie. Dacă se abandonează ideea deducerii personale, atunci discutăm de 2,9 milioanex208 leix12 luni, adică 7,23 miliarde de lei. Având în vedere că, în formula actuală de impozitare, deficitul bugetar va depăşi aproape sigur pragul de 3% din PIB, adăugarea unui deficit suplimentar între 0,3% şi 0,7% din PIB este, în mod evident, o utopie nerealizabilă. De notat că, pe întreg anul 2018, încasările din impozitul pe salarii şi venit s-au ridicat la 22,6 miliarde de lei. Deci, vorbim despre o pierdere de până la o treime din totalul cuantumului pe care se bazează bugetul de stat la acest capitol de venituri. În plus, neimpozitarea salariului minim ar fi un argument suplimentar pentru încurajarea evaziunii fiscale. Este cât se poate de clar că mulţi angajatori vor prefera fie să îşi ţină toţi angajaţii la acest nivel, fie să mute o parte din venituri în zona gri sau neagră, rămânând în zona de fiscalitate mai redusă. Dacă măsura s-ar aplica aşa cum a fost propusă, am putea ajunge în situaţia în care două treimi din angajaţii din România să câştige salariul minim pe economie. Concluzia este cât se poate de simplă. Înainte să anunţe măsuri populiste electorale, iniţiatorii unei astfel de propuneri ar face bine să calculeze efectele. Altfel, ne trezim în situaţia în care dăm foc bugetului ţării, înaintea unei iminente crize economice. |


