Parliamentary debates

Domnul Nicolae Giugea:

"O reformă întârziată care trebuie relansată în anul 2021 - finanţarea administraţiei publice locale"

De peste 30 de ani tot am auzit vorbindu-se despre principii moderne în înfăptuirea actului administrativ local, însă progresele au fost lente şi, de cele mai multe ori, nesatisfăcătoare. Mai mult decât atât, în perioada guvernelor PSD am avut parte de tentative nesincere de reformă, care purtau denumiri generoase, precum "descentralizarea administraţiei şi transferul de competenţe" la nivel local. Din păcate, sub masca reformelor, PSD nu urmărea decât o feudalizare a proprietăţilor publice şi o împărţire frăţească între baroni a ceea ce a mai rămas în patrimoniul de stat.

Aşadar, deşi au trecut 3 decenii de tranziţie, unii încă se mai miră de ce administraţia locală românească este puternic marcată de lipsa de performanţă şi de avansuri extrem de lente în modernizarea comunităţilor locale. Cu un model administrativ închistat ca mod de funcţionare în anii ҆80, nu ai cum să ajungi din urmă administraţii locale occidentale care planifică de ani buni soluţii inteligente pentru comunităţi şi servicii publice la cele mai înalte standarde.

Decizie publică fără finanţare nu există! N-ai cum să decizi tu, dacă banii sunt la altcineva! Acest lucru a fost ştiut bine de toate guvernele din perioada post-comunistă, care nu au făcut decât să menţină autorităţile locale într-o relaţie strictă de dependenţă între centru şi periferie. Numai Guvernul PNL a reuşit, începând cu anul 2020, să garanteze unităţilor administrativ-teritoriale o finanţare certă, respectiv alocarea a 100% din impozitul pe venit colectat pe raza teritorială a localităţii. Cu toate acestea, actualul sistem de finanţare a comunităţilor locale rămâne în continuare unul deficitar - unele localităţi au resurse financiare consistente pe care le folosesc fie pentru dezvoltare, fie le risipesc, iar alte localităţi nu reuşesc nici măcar să acopere cheltuielile anuale de funcţionare pentru principalele servicii publice de care sunt responsabile - şcoala, spitalul, salubritatea sau iluminatul public.

Ar fi bine ca, în perioada imediat următoare, toate partidele politice parlamentare, indiferent dacă sunt în coaliţia de guvernare sau în opoziţie, să genereze o dezbatere reală asupra uneia dintre reformele amânate, reforma finanţelor publice locale. Toate partidele sunt interesate de această reformă, pentru că toate partidele au în structura lor primari, consilieri locali, preşedinţi de consilii judeţene sau consilieri judeţeni. Cu toţii cunoaştem că fără o finanţare adecvată, fără o separare clară a bugetelor, între bugete de funcţionare şi bugete de investiţii, vom mai aştepta alte zeci de ani ca mii de localităţi din ţară să se dezvolte. Nu-şi pune nimeni întrebarea de ce în România se află cele mai slab dezvoltate regiuni din Uniunea Europeană, Oltenia şi Bucovina?

Mai mult decât atât, fără o certitudine financiară pe termen mediu şi lung, am putea rata oportunitatea ca unităţile administrativ-teritoriale din zonele mai puţin dezvoltate să îşi asume implementarea unor proiecte cu finanţare europeană nerambursabilă.

Am convingerea că apelul meu la consens politic pe o temă de interes naţional major va căpăta atenţia tuturor factorilor politici responsabili. Reforma ţine exclusiv de voinţa politică şi ori de cât ori aceasta s-a coagulat, românii s-au bucurat de salturi calitative importante în standardul lor de viaţă.