Parliamentary debates

Doamna Raisa Enachi:

"Abandonul şcolar şi consimţământul politic al indiferenţei"

La recensământul din 2011, România avea o populaţie de 20,1 milioane de locuitori, iar în 2021, conform estimărilor INS, populaţia rezidentă a României era de 19,1 milioane de locuitori. Cel mai ridicat nivel al populaţiei României a fost înregistrat în anul 1992, când ţara avea 22,8 milioane de locuitori.

În anul şcolar 2018-2019, 6% dintre elevii din mediul urban au abandonat şcoala, comparativ cu 18,9% din mediul rural, conform datelor oficiale publicate de către Ministerul Educaţiei. Cele mai mari rate de abandon şcolar sunt observate în comunităţile rurale sărace, unde perturbarea procesului educaţional în timpul pandemiei a cauzat cele mai profunde pierderi la nivelul sistemului educaţional.

Reducerea abandonului şcolar timpuriu este o componentă care impune măsuri imediate, cu atât mai mult cu cât, ca urmare a crizei sanitare, nivelul abandonului şcolar este mai degrabă în creştere decât în scădere. Aşa cum ne aşteptam, cifrele, încă destul de mari, ne plasează pe ultimul loc din Europa, din cauza sărăciei, a infrastructurii şcolare necorespunzătoare şi, de multe ori, a distanţelor mari de parcurs până la unităţile de învăţământ, aspecte care obligă mulţi elevi să părăsească timpuriu şcoala. Cererea de digitalizare rapidă, precum şi imposibilitatea efectuării cursurilor în timpul pandemiei, au prezentat noi obstacole în calea educaţiei, care au fost exacerbate de problemele preexistente.

Planul, care se doreşte a fi urmat, implică reducerea ratei abandonului şcolar timpuriu, la nivel naţional, la 9% până în 2030 - de la 15,7% în 2019, 16,4% în 2018 şi 18,1% în 2017. Totuşi, în cadrul unei conferinţe de presă, urmată de şedinţa de Guvern, domnul ministru al Educaţiei, Sorin Câmpeanu, a rămas strict în registrul declarativ, omiţând să explice cum vor fi, efectiv, implementate aceste măsuri. Ştim ca există 100 - 128 de elevi în fiecare dintre cele 3.250 de şcoli care fac parte din program. Guvernul este dispus să contribuie cu 200.000 de euro per unitate de învăţământ şi să finanţeze formarea specifică pentru 45.000 de profesori.

Deoarece numărul elevilor cu medii mai mari de 8,50 în anul şcolar 2021-2022 s-a dublat faţă de anii precedenţi, în aceste condiţii, ministrul Educaţiei a considerat, nici mai mult, nici mai puţin, să modifice standardul de acordare al burselor de merit, prin ridicarea pragului de la 9,50 în sus, în loc de 8,50, aşa cum era anterior. Ca atare, cei 753.400 de elevi nu vor mai obţine bursele de merit în semestrul II din anul şcolar în curs, în condiţiile în care numărul de elevi de la gimnaziu şi liceu este de 1,5 milioane de elevi.

Menţionez faptul că finanţarea Planului naţional pentru reducerea abandonului şcolar este asigurată prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi are o valoare totală, aprobată de Comisia Europeană, de 543 milioane de euro, fonduri nerambursabile.

Vă reamintesc că aproximativ două miliarde de lei au fost cheltuite pentru reducerea ratei de abandon şcolar timpuriu, între 2012 şi 2021. Rata acestui indicator a scăzut de la 17,8% în 2012, la 15,6% în 2020, iar ţinta de 11,3% de micşorare a acestei rate, stabilit prin strategia de reducere a abandonului şcolar timpuriu în 2020, nu a fost îndeplinită.

Pe de altă parte, în judeţul Vaslui se găsesc 400 din cele 700 de şcoli cu grup sanitar în aer liber, fără apă curentă sau încălzire şi pardoseli din lemn, care s-ar putea prăbuşi în orice moment. Corupţia şi eludarea fondurilor publice de către oficialii locali a continuat să accentueze subdezvoltarea şi problemele socio-economice în această regiune a ţării.

Judeţul Vaslui se menţine în topul naţional în ceea ce priveşte rata şomajului, pe fondul unei crize a forţei de muncă la nivel local. Consecinţele lipsei de forţă de muncă calificată sunt dintre cele mai grave. Potrivit datelor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, în anul 2023, judeţul Vaslui va avea o rată a şomajului de 7,6%, având în vedere că la sfârşitul anului 2020 rata şomajului era de 7,32% .

Elevii care părăsesc timpuriu şcoala sunt cei cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani, care au absolvit cel mult ciclul gimnazial şi nu îşi mai continuă, sub nici o formă, studiile sau formarea profesională.

Nivelul de pregătire al cadrelor didactice are un impact major asupra calităţii educaţiei, fapt care se traduce în procentul de peste 44% al analfabetismului funcţional în rândurile populaţiei României. Pregătirea deficitară a profesorilor conduce la performanţele slabe ale elevilor, aspect reliefat şi de rezultatele mediocre de la evaluările naţionale, examenele de bacalaureat sau testările care măsoară nivelul de pregătire al elevilor.

O educaţie adevărată, reală se fundamentează în familie, apoi se continuă în grădiniţă şi şcoală prin intermediul cadrelor didactice. În primul rând, ea se realizează prin puterea exemplului. O bună intervenţie a cadrului didactic, prin însuşi procesul educativ pe care-l desfăşoară cu copiii, poate constitui un mijloc de prevenire a abandonului şcolar care s-a accentuat.

În calitate de mamă şi deputat AUR de Vaslui, voi susţine copiii noştri. Copiii sunt bunul cel mai de preţ al unei ţări, iar modul în care cresc, se dezvoltă şi sunt educaţi este o garanţie a stabilităţii şi securităţii generaţiilor viitoare.