Georgeta-Carmen Holban
Georgeta-Carmen Holban

Sittings of the Chamber of Deputies of February 22, 2022

  • Abstract of the sittings
  • Full-text of the sittings
  • Published in Monitorul Oficial no.25/2022
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Sittings of the Chamber of Deputies of February 22, 2022

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.45 Georgeta-Carmen Holban - intervenţie intitulată "Recunoştinţa pentru marele român Constantin Brâncuşi trebuie să dăinuiască peste veacuri!";

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"Recunoştinţa pentru marele român Constantin Brâncuşi trebuie să dăinuiască peste veacuri!"

Constantin Brâncuşi a fost sculptorul român cu cele mai determinante contribuţii la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană.

Marele nostru artist, ales postum membru al Academiei Române, a fost şi este în continuare recunoscut la nivel mondial, ca o somitate în domeniul sculpturii, creaţiile sale fiind inestimabile.

Născut la 19 februarie 1876, la Hobiţa, Gorj, Constantin a fost al şaselea copil al lui Radu Nicolae Brâncuşi (1833-1885) şi Maria Brâncuşi (1851-1919).

La moartea sa, în 1957, statul român a refuzat să primească moştenirea lăsată de Brâncuşi - atelierul său parizian -, considerându-l pe sculptor un reprezentant al burgheziei decadente, atelierul revenind astfel statului francez.

În opera sa, Brâncuşi a exprimat viziunea ţăranului român asupra lumii înconjurătoare, renunţând la elementele secundare prezente până atunci în sculpturi, în favoarea evidenţierii esenţei lucrurilor.

Sursa principală de inspiraţie a artistului o reprezintă arta populară românească, el reuşind să îmbine simplitatea acesteia cu rafinamentul avangardei pariziene.

Personalitate marcantă în mişcarea artistică modernă, Constantin Brâncuşi a acordat o importanţă deosebită luminii şi spaţiului, acestea devenind trăsături caracteristice ale lucrărilor sale.

Începând din 2016, data de 19 februarie este marcată oficial drept "Ziua Brâncuşi", sărbătoare naţională legală lucrătoare, ca o reparaţie morală faţă de refuzul şi umilirea sculptorului de către statul român atunci când a vrut să doneze toată opera sa poporului nostru.

După exemplul aducerii în ţară, în anul 1992, a rămăşiţelor pământeşti ale marelui om politic şi diplomat român Nicolae Titulescu, consider că ar fi necesar ca statul român să demareze acţiunile privind aducerea în România şi a rămăşiţelor trupeşti ale altor mari oameni de cultură şi artă, decedaţi dincolo de hotarele ţării, între care şi cele ale imensului Constantin Brâncuşi.