Parliamentary debates

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"România trebuie să se pregătească rapid pentru creşterea imigraţiei economice!"

Sunt sigur că aţi observat în ultima perioadă cum pe stradă, în supermarket-uri sau seara plimbându-se prin parc tot mai multe persoane de origine asiatică. Ceea ce este în continuare surprinzător pentru mulţi dintre concetăţenii noştri, este faptul că aceste persoane din Asia par... de-ai locului. Sunt relaxaţi sau preocupaţi, cu coşuri pline de cumpărături pentru traiul zilnic. Ei sunt zecile de mii de muncitori provenind din Asia şi care au ales să vină la muncă în România. Îi vedem tot mai des în domeniul construcţiilor, HoReCa, vulcanizări sau chiar furnizori de mâncare, coletărie.

În 2017, România avea o cotă de 3.000 de permise pe an pentru lucrătorii din afara UE, însă a crescut la 100.000 anul trecut! Multe permise au fost utilizate pentru reînnoirea vizelor pentru lucrătorii aflaţi deja în ţară. Până la sfârşitul anului 2022, în ţară erau 113.520 de cetăţeni din afara UE, o creştere de 110% în 5 ani cei mai mulţi provenind din Turcia, India, Bangladesh, Vietnam, Nepal - principalele ţări care au furnizat forţă de muncă pentru industria construcţiilor din România.

Creşterea economică spectaculoasă din ultimul deceniu a făcut din România o destinaţie foarte atractivă pentru tot mai multe persoane provenind din Asia, ţara noastră transformându-se încet, dar sigur, dintr-o ţară eminamente de emigranţi, furnizoare de forţă de muncă pentru ţările din Vest, într-o ţară de imigraţie.

Acest fenomen de imigraţie economică în ţara noastră nu este neapărat un lucru rău. Îmi permit să vă reamintesc faptul că deficitul de forţă de muncă în România este foarte mare. Dacă ne luăm după cifrele oficiale, ţara noastră are un deficit de peste 300.000 de angajaţi. Dacă, însă, luăm în considerare cerinţele publice ale mediului de afaceri, piaţa românească a forţei de muncă ar putea absorbi fără probleme până la un milion de muncitori din afara graniţelor ţării.

Chiar dacă în acest moment atragerea de muncitori din Asia este o soluţie pragmatică, rapidă, de a rezolva pe termen scurt deficitul de angajaţi, suntem obligaţi să privim în perspectivă şi să identificăm din timp provocările sociale şi economice în acest caz.

Din punct de vedere economic, antreprenorii se bucură că reuşesc, pe termen scurt, să îşi găsească angajaţii care le lipseau. Totuşi, nu trebuie să uităm că în acest moment, în România sunt peste 3,4 milioane de persoane inactive, deci care nu îşi găsesc sau nici nu caută ceva de muncă, aflându-se fie în îngrijirea familiei sau chiar a statului - unii dintre ei, totuşi, se întreţin din venituri conexe, chirii, dobânzi etc.

Însă trebuie să luăm în calculul perspectivei economice şi sociale a României şi impactul social pe care deja îl are prezenţa unui număr tot mai mare de muncitori străini, în special din Asia. Românii sunt un popor primitor şi ospitalier, deschişi în a-şi ajuta semenii. De aceea, nu am avut, în afară de câteva cazuri izolate, reacţii negative la adresa muncitorilor din afara UE în ţara noastră.

În acest punct, este bine să ne gândim la cum ne-am simţit noi, ca oameni, când am început să lucrăm în Vest. Unii oameni erau prietenoşi, alţii dimpotrivă, agresivi, xenofobi, rasişti chiar. Foarte multe abuzuri în câmpul muncii au fost făcute la adresa românilor în Occident. Prin urmare, este foarte important ca autorităţile să îşi suplimenteze eforturile de supraveghere contra abuzurilor contra muncitorilor din Asia veniţi în România, să lupte împotriva sclavagismului modern.

La fel cum mulţi dintre conaţionalii noştri s-au reîntors în ţară cu obiceiuri civilizate şi meserie bine învăţată în Occident, la fel vor face şi cei din Asia. Vrem să ajungă acasă şi să vorbească de bine România, nu doar pentru ca alţii să vină să muncească la noi, dar şi pentru că prin poveşti şi amintiri "de la muncă din România" vor crea o imagine a ţării noastre mai bună ca orice publicitate. Iar asta, ca viziune pe termen mediu şi lung, va duce la relaţii internaţionale mai profitabile pentru ţara noastră.

De aceea, stimaţi colegi parlamentari, trebuie să ne aplecăm eforturile de a stimula dezbateri, analize şi studii din care specialiştii în sociologie şi în piaţa forţei de muncă să poată identifica cele mai bune strategii de facilitare a contactului cu muncitorii din Asia aflaţi în România. Autorităţile trebuie avertizate constant să protejeze drepturile muncitorilor străini şi să prevină abuzurile.

Este datoria noastră, ca reprezentanţi aleşi ai românilor, să purtăm discuţii în teritoriu, pentru ca România să rămână o ţară tolerantă şi deschisă!