Parliamentary debates

Domnul Cornel Itu:

"«Drumul lui Pintea», un proiect pentru care am luptat din greu, dar cu folos"

În aceste zile am trăit o mare bucurie, aceea de a vedea un vis realizat. După ani de insistenţe, de adrese trimise către CNADNR şi zeci de interpelări adresate Ministerului Transporturilor, am văzut cum se urneşte un proiect ce părea să fi încremenit pentru totdeauna. Reabilitarea DN18 B, cunoscut ca "Drumul lui Pintea", al cărui traseu face legătura între municipiul Dej şi Târgu Lăpuş, prin satele Chiuieşti şi Măgoaja, este o veste mult aşteptată deopotrivă de clujeni şi de maramureşeni. Drumul, cu o lungime de aproximativ 40 de km, a trecut în administrarea CNADNR în anul 2010, în speranţa că modernizarea va fi făcută mult mai repede din fonduri guvernamentale, însă lucrurile au stagnat, investiţiile fiind, de-a lungul timpului, puţine şi rare. Ani la rând autorităţile nu au părut a fi sensibilizate nici de potenţialul economic, turistic, dar şi cultural până la urmă. Zona este una cunoscută în Transilvania, în Maramureş, şi poate în întreaga ţară ca loc al mănăstirilor străvechi (Căşiel, Rohia, Rohiiţa) şi al istoriei transilvănene, fiind legată de legendarul Pintea Viteazul.

În sfârşit, joia trecută am participat, cu reală satisfacţie, la momentul în care s-a dat ordinul de începere a lucrărilor pentru a aduce acest drum la stadiul de drum naţional, nu doar în statistici, ci în mod concret. La evenimentul petrecut la graniţa dintre judeţele Cluj şi Maramureş, unde s-a dat startul acestui mult aşteptat proiect, am fost prezent şi eu, alături de prefectul judeţului Maramureş, domnul Anton Rohian, de domnul senator Sorin Bota, de domnul Eugen Cecan, director DRDP Cluj, şi de alţi reprezentanţi ai autorităţilor din cele două zone. Este o realizare pentru întreaga regiune, întrucât o cale de comunicaţie modernă, rapidă între Valea Someşului şi Ţara Lăpuşului va aduce beneficii în economie, transporturi, turism şi va uşura cu mult drumul străbătut de numeroşii pelerini care vin spre mănăstirile din această zonă, pentru a se reculege şi a se împlini sufleteşte. "Drumul lui Pintea" scurtează legătura dintre Cluj-Napoca şi Târgu-Lăpuş cu aproximativ 38 de km, ceea ce înseamnă mult în vremurile pe care le trăim, când infrastructura de calitate dă măsura economiei şi turismului. Valoarea lucrărilor este de 2,4 milioane de lei, iar după ce drumul va fi adus în aproximativ o lună la standardul de drum naţional, anul viitor avem promisiunea că se va lărgi şi partea carosabilă, prea îngustă pentru traficul greu.

Nu pot să nu constat că lucrările de infrastructură rutieră au luat avânt în ultima perioadă în Transilvania, şi cred că se vede că Ministerul Transporturilor este condus de un transilvănean, domnul Ioan Rus. Dacă ne uităm la Autostrada Transilvania, care multă vreme a fost un fel de Fata Morgana pentru noi, iată că lucrurile încep să capete tot mai mult contur. Sunt speranţe că studiul de fezabilitate pentru tronsonul Nădăşelu-Mihăieşti-Suplacu de Barcău să se finalizeze în acest an, iar licitaţia pentru tronsonul Suplacu de Barcău-Borş a fost încheiată. Între timp, se lucrează la porţiunea Gilău-Nădăşel.

Pe de altă parte, se lucrează la sectorul de autostradă Sebeş-Turda, astfel încât Clujul se va lega de autostrada Sibiu-Nădlac. Şi infrastructura spre Mureş se dezvoltă, întrucât proiectul pentru porţiunea de autostradă dintre Câmpia Turzii şi Ogra, iar de acolo spre Târgu Mureş, se află într-o fază avansată. Cred că dezvoltarea regiunilor şi a întregii ţări depinde în primul rând de infrastructura rutieră, iar veştile bune din acest domeniu trebuie primite de către toţi românii cu bucurie.