Parliamentary debates

Domnul Găvrilă Ghilea:

"Iresponsabilitatea complice a autorităţilor statului"

De câteva zile, la nivel naţional, se desfăşoară un amplu exerciţiu de simulare a intervenţiei instituţiilor abilitate şi autorităţilor publice în cazul producerii unui cutremur major, iar bilanţul provizoriu al acestui posibil sinistru atinge deja dimensiuni apocaliptice.

Conform scenariului acestei aplicaţii, seismul simulat a avut magnitudinea de 7,5 grade pe scara Richter şi s-a produs la o adâncime de 140 km, în zona Vrancea, iar ca urmare a propagării undei sale de şoc pe direcţia sud-vest, Bucureşti - Alexandria - Sofia, respectiv nord-est, Iaşi-Chişinău, s-a soldat cu distrugerea şi avarierea a numeroase clădiri ale administraţiei publice centrale şi locale, unităţi medicale, clădiri de locuit, obiective sociale, precum şi a infrastructurii de transport şi furnizare de utilităţi.

Un prim bilanţ realizat de autorităţi, la 12 ore după producerea cataclismului, indică 450 de persoane decedate, peste 1.700 persoane rănite, mai mult de 3.200 persoane dispărute, numărul sinistraţilor apropiindu-se de 30.000.

Numărul persoanelor care şi-au pierdut viaţa a crescut, însă, de peste cinci ori, la 24 de ore de la înregistrarea seismului, în timp ce numărul răniţilor şi al persoanelor dispărute practic se dublează, iar cel al cetăţenilor afectaţi trece de 130.000.

Potrivit informaţiilor diseminate de Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului, cel mai distructiv cutremur de până acum de pe teritoriul României, înregistrat la 4 martie 1977, cu o magnitudine similară celui simulat în prezent, s-a soldat cu 1.578 de persoane decedate, dintre care 90% în Bucureşti, respectiv 11.321 persoane rănite, prăbuşirea sau avarierea gravă a 32.897 de locuinţe şi afectarea a 763 de unităţi industriale.

Aceeaşi sursă citează un raport al Băncii Mondiale, realizat în anul 1978, care indică pagube economice totale în valoare de două miliarde de dolari, din care 70% numai în Bucureşti.

În condiţiile în care, conform expertizelor realizate, Capitala are şi în prezent 113 clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, însumând 3.400 de apartamente, respectiv 291 de clădiri încadrate în clasa a II-a de risc seismic, însumând alte 7.705 de apartamente, bilanţul tragic al cutremurului din 1977 poate fi oricând reeditat şi chiar depăşit în cazul unui sinistru similar.

Cele doar 20 de imobile consolidate în ultimii ani nu însumează decât 518 apartamente, adică mai puţin de 5% din numărul celor care, în ipoteza unui cutremur major, de magnitudinea celui din scenariul actual, vor îngropa sub moloz vieţile a mii de concetăţeni nevinovaţi, condamnaţi la moarte de iresponsabilitatea complice a autorităţilor statului.