Parliamentary debates

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Pregătim stabilirea unor noi recorduri în agricultură!"

România a raportat, anul trecut, o producţie totală de cereale de peste 30 de milioane de tone, cu recorduri istorice înregistrate la grâu, mazăre, orz, floarea-soarelui, soia, porumb, cartofi, struguri şi porumb. Spre exemplu, recolta de grâu din 2018 a depăşit 10 milioane de tone, deşi a fost un an în care s-au produs o serie de fenomene meteo extreme. Recolta de cereale păioase de vară a ajuns la 12,826 milioane de tone, în creştere uşoară faţă de anul 2017, când s-au raportat 12,709 milioane de tone. Din datele MADR rezultă că recolta de orz s-a cifrat la 1,39 milioane de tone, iar cea de porumb a ajuns aproape la 18 milioane de tone, depăşind astfel nu doar Franţa, care a recoltat 11,8 milioane de tone, ci propriul record al ţării noastre de 14,5 milioane de tone sau 4,55 tone/hectar, înregistrat în 2004. Toate aceste rezultate remarcabile din agricultură se datorează deciziilor şi politicilor consecvente ale Guvernului, cât şi subvenţiilor acordate de acesta. Avantajele oferite de Executiv au favorizat şi creşterea investiţiilor semnificative în acest sector de activitate.

Şi pentru anul în curs, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale vine cu noi veşti bune atât pentru fermieri, cât şi pentru potenţialii noi investitori, pentru că şi-a propus alte ţinte deosebit de ambiţioase. 200 de milioane de euro vor fi alocate în 2019 proiectelor pentru infrastructura de irigaţii, astfel încât ţara noastră să impună pe harta Europei noi recorduri la producţia de cereale la hectar. MADR a deschis, deja, o nouă sesiune de primire de proiecte prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală pentru Sub-măsura 4.3 - Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice - componenta infrastructura de irigaţii. Beneficiarii eligibili în cadrul sesiunii vor fi organizaţiile sau federaţiile utilizatorilor de apă, înfiinţate în conformitate cu legislaţia în vigoare, constituite din proprietari sau exploatatori de terenuri agricole.

Conform deciziei conducerii MADR, vor fi finanţate proiectele a căror valoare maximă eligibilă este de 1.000.000 Euro/plan şi care vizează modernizarea infrastructurii secundare de irigaţii, respectiv modernizarea sistemelor de irigaţii aferente staţiilor de punere sub presiune, inclusiv a clădirilor anexe acestora, precum şi racordarea la utilităţi, sistemele de contorizare a apei ori construcţia sau modernizarea bazinelor de colectare şi stocare a apei de irigat. De asemenea, ţin să subliniez şi faptul că o parte dintre sumele disponibile pentru componenta infrastructură de irigaţii prin PNDR 2014-2020 vor putea fi utilizate de organizaţiile şi federaţiile utilizatorilor de apă şi pentru achiziţia de echipamente de irigaţii, în limita unui procent de maximum 30% din valoarea totală eligibilă a proiectului.

Trebuie să remarc faptul că recordurile de producţie agricolă înregistrate, până în prezent, sub conducerea guvernării PSD, certifică faptul că implementarea tuturor punctelor privind Programul guvernamental al PSD-ALDE va conduce la noi rezultate notabile în agricultură, aceasta mai ales pentru că refacerea sistemului naţional de irigaţii constituie un obiectiv primordial al Programului nostru de guvernare. Programul naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România, PNI, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 793/2016, cu modificările ulterioare, vizează adaptarea agriculturii la schimbările climatice şi reducerea efectelor acestora asupra producţiei agricole, în principal, dar şi asupra altor factori de mediu şi a populaţiei, prin reabilitarea infrastructurii de irigaţii. Repunerea în stare de funcţionare a infrastructurii principale de irigaţii, care se constituie din cele 88 de amenajări care aparţin domeniului public al statului, va conduce la creşterea suprafeţei funcţionale din suprafaţa viabilă şi marginal viabilă economic.

Trebuie să apreciem faptul că şi aceste ţinte sunt unele deosebit de ambiţioase pentru că ne-am propus ca, până anul viitor, să repunem în funcţiune 70% din aceste reţele principale de irigaţii, urmând să depăşim procentul de 90% preconizat şi să tindem spre 100% în anul 2030.