Parliamentary debates

Domnul Florin Piper-Savu:

"Recensământul, între responsabilitate şi satisfacerea membrilor de partid"

Ne aflăm în plină desfăşurare a acţiunii de recenzare a populaţiei şi a locuinţelor, cercetare statistică de amploare şi de mare importanţă, deoarece datele colectate în urma recensământului vor oferi informaţii esenţiale şi de calitate pentru aplicarea politicilor publice, naţionale şi locale, atât în domeniul economic, cât şi social.

România are nevoie să ştie care este populaţia rezidentă nu numai la nivel naţional, dar şi la nivelul fiecărei localităţi în parte. Datele obţinute la nivelul fiecărei ţări sunt folosite pentru calcularea indicatorilor la nivel european, de aceea este foarte importantă calcularea cu cât mai mare exactitate a populaţiei rezidente a României, aflată într-o perioadă de declin demografic. De asemenea, este cunoscut faptul că foarte multe fonduri europene sunt distribuite în funcţie de populaţia rezidentă.

Realitatea ne arată un ritm de recenzare extrem de scăzut în această a doua etapă, care presupune intrarea în teren a recenzorilor şi desfăşurarea faţă în faţă a interviului cu cetăţenii. Într-o lună nu s-au recenzat decât un milion de persoane din cele circa 10 milioane de persoane care trebuie recenzate, adică o medie de 70.000/zi, în condiţiile în care media în perioada de autorecenzare a fost cel puţin dublă.

Cauzele ritmului scăzut de recenzare trebuie căutate şi în modul în care au fost selectaţi coordonatorii şi recenzorii şefi de la nivelul unităţilor administrativ teritoriale, selecţie care, nu în toate cazurile, s-a realizat cu respectarea prevederilor legale.

La nivelul municipiului Roşiorii de Vede, propunerile transmise pentru selecţia coordonatorului şi celor 3 recenzori şefi, deşi s-a avut în vedere atât pregătirea profesională, cât şi experienţa anterioară în coordonarea şi finalizarea cu succes a unor acţiuni de o asemenea amploare, reprezentantul Guvernului în teritoriu, prefectul judeţului şi preşedintele comisiei judeţene, a considerat să ignore propunerile făcute de primarul municipiului, preşedintele comisiei locale de recenzare, deşi există prevederi legale clare în acest sens. Selecţia s-a realizat, se pare, doar pe criterii politice; persoane fără experienţă în astfel de acţiuni au fost desemnate pentru responsabilităţi cărora nu le pot face faţă.

În situaţia dată, a arunca responsabilitatea eşecului acestei acţiuni extrem de importantă pe seama unei organizări slabe la nivelul primăriei este nu doar incorectă, ci şi imorală.

Efectele unui recensământ de succes poate nu se vor vedea în viitorul apropiat, însă cu siguranţă vor avea implicaţii benefice majore pentru noi şi pentru generaţiile următoare. Calitatea şi finalitatea acestei acţiuni extrem de importante ţine de profesionalismul şi responsabilitatea celor implicaţi. E timpul ca decidenţii să înţeleagă acest lucru şi să corecteze astfel de derapaje precum cele ale prefectului de Teleorman.