Parliamentary debates

Doamna Camelia Khraibani:

"Afirmarea femeii în viaţa publică: între carieră şi păstrarea feminităţii"

Prezenta declaraţie politică vine in aceste prime zile ale lunii martie când celebrăm atât mărţişorul, cât şi ziua dedicată femeilor. De multe ori în dezbaterile publice şi în viaţa socială s-a ridicat întrebarea dacă femeile pot îmbina preocuparea şi interesul pentru o carieră profesională sau politică şi cerinţa de bază de a fi mamă şi de a-şi păstra caracterul feminin. Evident că nu sunt uşor de îndeplinit aceste multiple roluri publice şi materne, dar dilema a fost rezolvată de mult timp, aşa că femeile din toată lumea şi cele din ţara noastră au demonstrat cu prisosinţă că se poate să ai şi o carieră profesională sau politică strălucită, şi o familie fericită.

Cred că o dovadă în acest sens sunt şi cele 60 de femei, colege parlamentar, 13 senatoare şi 47 de deputate, dacă am reuşit să le număr exact, pe care le salut cu drag şi le urez mult succes pe ambele planuri. Când vorbim de 60 de femei parlamentar, la o primă apreciere par destul de multe, dar să nu uităm că, în această legislatură, Parlamentul României cuprinde un număr mai mare de parlamentari, din care totuşi femeile nu reprezintă decât 10%. Însă de data aceasta aş vrea să văd partea plină a paharului şi să apreciez că este un semnal bun. O parte din femeile parlamentar conduc structuri parlamentare, cum sunt cele de preşedinţi de comisii de specialitate, sau ocupă funcţii de conducere în grupurile parlamentare din care fac parte. Regret totuşi că în Birourile Permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, printre preşedinţii, vicepreşedinţii, chestorii şi secretarii acestor foruri de conducere nu a fost cuprinsă nicio doamnă senator sau deputat, ca membru de drept. Sperăm ca în sesiunile următoare să îmbunătăţim structura pe acest criteriu, astfel ca mai multe doamne să fie promovate în conducerea Parlamentului.

Un semnal la fel de pozitiv avem şi dinspre Guvern, în care din 17 miniştri şi 9 miniştri delegaţi 6 sunt doamne ministru. Aici procentul este de aproape 25%. E drept, niciuna nu este viceprim-ministru. În compensaţie, la ministere un număr mare de femei ocupă funcţii de secretar de stat şi de preşedinţi de agenţii guvernamentale.

Si in partidele noastre există o presiune politică în ceea ce priveşte promovarea femeilor în poziţii de conducere, deoarece se doreşte o egalitate cât mai mare de şanse între sexe. Lucrul acesta este adevărat în toată lumea, deci şi pentru ţara noastră şi chiar pentru partidele în care activăm. Ne bucură succesul femeilor care activează în partidele noastre şi le doresc la mai mare celor care ţintesc vârful conducerii partidelor lor în această primăvară.

În opinia mea, nu genul persoanei contează, ci educaţia acesteia, modul în care ea socializează, se comportă în societate. Cercetările în domeniu despre care vorbim au arătat că există diferenţe de personalitate care le fac pe femei să reacţioneze mai repede, mai eficient şi să facă un transfer de informaţii mai rapid decât bărbaţii. În timp ce femeile, potrivit ultimelor cercetări, folosesc la fel de bine ambele emisfere cerebrale, reţineţi că sunt medic, bărbaţii o folosesc în cea mai mare parte a timpului pe cea stângă. Lucrul acesta este în favoarea genului feminin, dar, după cum spuneam şi mai sus, deşi aceste lucruri sunt determinate încă de la naştere, contează modul în care suntem instruiţi şi în care ne dezvoltăm abilităţile.

Una dintre calităţile de bază ale unui lider sau bun manager este comunicarea, lucrul pe care femeile îl posedă. Se descurcă mult mai bine în relaţiile cu oamenii şi comunică mult mai bine decât o fac bărbaţii. În timp ce bărbaţii se axează doar pe obţinerea rezultatelor, femeile acordă foarte multă atenţie şi detaliilor, relaţiilor, acest lucru neexcluzând dorinţa de a obţine rezultate cât mai bune.

Problema pe care femeile o întâmpină în a câştiga o poziţie de conducere este faptul că sunt considerate sexul slab, că pun prea mult accent pe emoţii, şi nu pe performanţe. Este adevărat şi faptul că femeile şi-au câştigat drepturile egale cu bărbaţii (drepturi politice şi civile: de a vota, la educaţie etc.) nu cu foarte mult timp în urmă. Probabil şi din această cauză prezenţa femeilor pe scenele politice şi de conducere social-economică este mai redusă. Însă aceste lucruri nu trebuie să pună în umbră nici capacităţile intelectuale ale femeilor şi nici abilităţile acestora de a conduce.

Nu doresc să discut problema aceasta în contradictoriu, susţin, în concluzie, faptul că în cariera politică sau profesională nu contează hotărâtor genul persoanei. Educaţia acesteia este mult mai importantă. Dar nu putem eluda realitatea că fetele, după cum se ştie, constituie majoritatea populaţiei care învaţă la nivel universitar. Mai susţin că prezenţa femeilor în politică depinde nu doar de bunăvoinţa bărbaţilor (chiar nu ar trebui să depindă de aceasta), ci, mai ales, de spiritul lor de luptă şi de afirmare.

Prin urmare, vă adresez: curaj, doamnelor!