Parliamentary debates

Doamna Elena Cătălina Ştefănescu:

"Nevoia suplimentării ariei curriculare cu elemente de educaţie nonformală"

Sistemul educaţional românesc este unul învechit, neadaptat la normele europene şi piaţa muncii. De aceea, este nevoie ca reglementările din acest domeniu să se îndrepte spre adoptarea de soluţii creative şi adaptate la nevoile societăţii româneşti.

Nu trebuie să aşteptăm luna iulie în care se afişează rezultatele la bacalaureat pentru a vorbi deschis despre tarele sistemului sau să cerem ajutor din partea specialiştilor pentru a oferi expertiză asupra problemei de fond cu care se confruntă sistemul educaţional - aria curriculară care nu mai răspunde nevoilor educaţionale. În secolul XXI, în anul 2013, obiectivele educaţionale trebuie să se raporteze la tehnologizarea întregii societăţi, în general, şi la tehnologizarea muncii, în particular.

De aceea, consider că este important să ne aplecăm asupra metodelor inovatoare care vin din zona educaţiei nonformale. Ultimii ani au adus în atenţia specialiştilor din domeniul educaţional elementele nonformale de învăţare. La nivelul comisiei europene s-au elaborat studii şi reglementări pentru validarea metodelor nonformale de învăţare. România trebuie să se ralieze acestor eforturi şi să ofere oportunitatea unui proces de învăţare continuu.

O soluţie pentru popularizarea şi promovarea acestor metode poate fi introducerea de activităţi de învăţare nonformală în aria curriculară din învăţământul preuniversitar. Modalitatea în care sunt livrate anumite materii poate fi adaptată în aşa fel încât să cuprindă elemente de educaţie nonformală. Aceste elemente au un rol important - acela de a facilita învăţarea în ritm propriu, adaptarea informaţiilor la nevoile comunităţii, grupului sau individului, stabilirea de obiective clare de învăţare, măsurabile, încadrare în timp, specifice şi relevante.

Aş vrea să închei prin a-mi exprima susţinerea necondiţionată faţă de eforturile de înnoire şi adaptare a ariei curriculare la standardele europene de cea mai înaltă calitate. Rămân ferm convinsă că reformarea sistemului educaţional este posibilă doar prin măsuri curajoase, agreate de toate părţile interesate de procesul de schimbare a şcolii româneşti. Adaptarea la realităţile pieţii muncii se poate face doar printr-o abordare bazată nu numai pe dobândirea de cunoştinţe, cât şi prin acumularea de experienţă, abilităţi şi atitudini.