Parliamentary debates

Domnul Constantin Codreanu:

"Ziua românilor de pretutindeni - prilej de reflecţie şi mobilizare în sprijinul românilor ameninţaţi cu deznaţionalizarea sau aflaţi în dificultate"

Pe 28 mai, în ultima duminică a lunii, sărbătorim Ziua românilor de pretutindeni. Este un prilej de reflecţie şi mobilizare în sprijinul românilor ameninţaţi cu deznaţionalizarea sau aflaţi în dificultate. Lăsând la o parte orice abordare festivistă, găsesc potrivită ocazia să trecem în revistă problematica românilor din comunităţile istorice de români.

Istroromânii sunt ramura cea mai mică a poporului nostru - circa 300 de persoane - şi se află într-o situaţie critică, dialectul istoric istroromân fiind inclus de UNESCO în Cartea Roşie a limbilor în pericol de stingere. Trebuie să intervenim pentru salvarea istroromânilor din Croaţia, inclusiv prin crearea posibilităţii legale de a le acorda simplificat cetăţenia statului român, exact după modelul după care şi croaţii din România îşi pot lua cetăţenia statului croat.

Meglenoromânii din Grecia şi Republica Macedonia - câteva mii de persoane - nerecunoscuţi ca minoritate naţională, sunt în plin proces de aculturaţie şi asimilare, nemaibeneficiind de sprijinul cultural al statului înrudit România, care le refuză dreptul, în procedură simplificată, la cetăţenia română facultativă, ca formă subsidiară de protecţie.

Sutele de mii de aromâni din Albania, Bulgaria, Grecia şi Republica Macedonia se zbat între asimilare şi redeşteptare culturală. Mai grav este că în sânul comunităţii dialectale aromâne din România este un curent minoritarist îndreptat contra unităţii cultural-naţionale româneşti şi inspirat, încurajat şi întreţinut de cercuri politice din străinătate. Nici aromânii nu pot cere în procedură simplificată cetăţenia statului român, aşa cum mici albanezii, grecii, bulgarii şi macedonenii din România nu pot solicita cetăţenia statelor lor înrudite.

Cele câteva milioane de români din Basarabia, Ucraina, Serbia şi Bulgaria fac încă obiectul politicilor de stat, de separare artificială în români propriu-zişi şi moldoveni sau, respectiv, valahi. În cazul românilor majoritari din Republica Moldova, ajutorul acordat generos de România nu este condiţionat de respectarea drepturilor românilor în acest stat.

Românii din Ungaria nu au nici pe departe drepturile de care se bucură maghiarii şi secuii de limbă maghiară din România.

Cei peste un milion de persoane aparţinând filonului cultural românesc - comunităţile de evrei românofoni din Israel, băieşii sau rudarii românofoni din Croaţia, Ungaria, Serbia sau Bulgaria şi alţii - nu beneficiază de proceduri simplificate pentru dobândirea sau redobândirea cetăţeniei române.

Cei peste 4 milioane de cetăţeni români, care reprezintă diaspora noastră economică, se confruntă cu multiple dificultăţi şi provocări, având nevoie, în multe situaţii, de intervenţia promptă, competentă şi eficientă a diplomaţiei române şi a autorităţilor guvernamentale.

În această situaţie, este nevoie să completăm cu prevederi noi Legea cetăţeniei române, Legea privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, să adoptăm o Lege a românofoniei în lume, iar Guvernul trebuie să iniţieze proiecte pentru salvarea românilor aflaţi în dificultate culturală majoră, cum sunt românii din comunităţile istorice din jurul graniţelor şi Balcani.

Totodată, în condiţiile în care statul naţional român se confruntă cu fenomenul negativ şi accentuat al emigrării accelerate, este nevoie să ajustăm Legea cetăţeniei române, atât normelor şi bunelor practici europene în domeniu, cât şi interesului major de consolidare demografică a statului naţional şi de protecţie efectivă a minorităţilor înrudite.