Parliamentary debates

Domnul Costel Lupaşcu:

"Refuzul vaccinării în România"

Bolile contagioase cu mortalitate ridicată au speriat medicii încă din cele mai vechi timpuri, existând încercări de a le preveni prin diferite procedee de imunizare. Astfel a luat naştere vaccinul în anul 1796, când medicul generalist englez Edward Jenner a descoperit vaccinul împotriva variolei. Aşa cum este normal, în prezent, toate ţările şi-au elaborat propriile scheme naţionale de vaccinare împotriva bolilor infecţioase. După introducerea vaccinării în masă, numărul de cazuri de îmbolnăvire prin agenţi infecţioşi acoperiţi de vaccinuri a scăzut foarte mult, demonstrând astfel eficienţa vaccinării.

Deşi vaccinarea este una dintre cele mai eficiente şi de succes intervenţii pentru sănătate, care previne 2-3 milioane de decese anual, aceasta a stârnit cele mai mari controverse din istoria medicinei. În prezent, statisticile indică faptul că în România doi din zece nou-născuţi nu sunt vaccinaţi, pentru că părinţii refuză această procedură, vaccinarea fiind gratuită prin lege, însă nu şi obligatorie. Astfel, din cauza refuzului părinţilor, anual, la nivel european, peste 1,4 milioane de copii mor din cauza unor boli care pot fi prevenite prin vaccinare. Acest refuz nu face decât să permită apariţia de noi patologii în România, ceea ce este o mare greşeală. Din păcate, ţara noastră are cea mai scăzută rată de vaccinare a copiilor din Europa şi cel mai propice teren pentru reapariţia unor boli eradicate precum poliomielita.

Consider că vaccinarea este cea mai sigură şi eficientă metodă de prevenire a îmbolnăvirilor, de aceea recomand tuturor celor care sunt în categoriile cu risc crescut de îmbolnăvire să solicite vaccinul. Totodată, în cazul apariţiei simptomelor de boală, recomand prezentarea la medicul de familie, în vederea diagnosticării şi instituirii tratamentului corect. Aş dori să subliniez că abordarea legislativă nu trebuie să urmărească impunerea vaccinării ca obligaţie pentru părinţi. Măsurile coercitive nu sunt recomandate în astfel de cazuri, pentru că protejarea vieţii şi a sănătăţii este un drept, nu o obligaţie. Specialiştii susţin că beneficiile vaccinării se extind de la sugar şi adolescent până la adult şi vârstnic, prin protecţia la bolile care ameninţă viaţa. Un exemplu este vaccinarea împotriva gripei. Doar 6,2% din populaţie s-a vaccinat în anul 2017 împotriva acestui virus, motivul fiind frica de reacţii adverse sau, pur şi simplu, credinţa că vaccinul nu are niciun efect.

În Programul de guvernare al PSD sănătatea reprezintă un obiectiv de interes naţional. În calitatea mea de deputat al partidului de guvernământ, consider că siguranţa pacienţilor este vitală pentru menţinerea şi dezvoltarea sistemului medical.

De aceea, voi susţine legislaţia privind sistemul de vaccinare, o identificare a cauzelor care au dus la această situaţie şi eliminarea acestora, astfel încât românii să poată să aibă din nou încredere în prevenţie.