Parliamentary debates

Domnul Neculai Iftimie:

"Propunerea de suprataxare a băuturilor răcoritoare - o măsură disproporţionată şi discriminatorie"

În societatea de astăzi, subminarea obiceiurilor alimentare şi stilul de viaţă sedentar pentru o parte a populaţiei au contribuit la creşterea ratei obezităţii şi a prevalenţei bolilor netransmisibile în cadrul acesteia.

Nu există alimente bune sau rele, sănătoase sau mai puţin sănătoase, ci doar diete echilibrate sau dezechilibrate, şi alegerea unui produs alimentar trebuie să fie o decizie a consumatorilor bine informaţi şi educaţi.

Zahărul, ca orice alt nutriet, poate fi folosit ca parte a unei diete variate şi echilibrate, atunci când este consumat cu moderaţie şi în funcţie de nevoile individuale fizice, fiziologice ale unei persoane. Pe lângă o dietă variată şi echilibrată, un stil de viaţă activ este important pentru sănătate. Aceste două principii conduc, de fapt, la menţinerea echilibrului energetic, adică asigurarea echilibrului între aportul total de calorii, din diverse alimente care conţin macronutrienţi, inclusiv zaharuri, şi consumul total de calorii, prin metabolism şi activitate fizică, esenţial pentru sănătatea metabolică şi pentru gestionarea greutăţii.

Statisticile europene arată că băuturile răcoritoare contribuie cu mai puţin de 3% din calorii la aportul zilnic mediu în Europa şi că aproape 30% din băuturile răcoritoare vândute în Europa nu conţin calorii sau au un conţinut scăzut de calorii.

Experţii de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi cei ai Comisiei Europene confirmă faptul că ponderea crescândă a nivelului de obezitate se datorează mai multor factori, şi anume: stilul de viaţă modern; reducerea timpului alocat exerciţiilor fizice; dietele necorespunzătoare; lipsa de informaţii nutriţionale.

Spre exemplificare, în Olanda consumul de băuturi răcoritoare este relativ ridicat, iar rata obezităţii este relativ mică.

Prin contrast, Grecia are un consum relativ scăzut de băuturi răcoritoare şi printre cele mai mari rate ale obezităţii.

Studiile de specialitate confirmă faptul că descurajarea consumului în exces al alimentelor trebuie făcută prin educaţie, şi nu prin taxare suplimentară.

Acelaşi studiu menţionează taxarea produselor alimentare cu conţinut ridicat de zahăr sau grăsimi, printre cele mai puţin eficiente instrumente de intervenţie.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal şi a Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu privire la suprataxarea băuturilor răcoritoare, se bazează pe supoziţii nedovedite, referitoare la efectele negative ale băuturilor răcoritoare asupra sănătăţii, şi ar produce pierderi atât pentru industrie, cât şi bugetului de stat.

Taxarea suplimentară a băuturilor răcoritoare va avea impact direct asupra preţurilor la raft, va duce la creşterea inflaţiei şi, implicit, la scăderea puterii de cumpărare a populaţiei, va avea impact negativ asupra locurilor de muncă pe întreg lanţul de aprovizionare şi se va stimula comerţul transfrontalier şi cel ilegal, deoarece aceste produse vor fi aduse din ţări învecinate unde preţurile vor fi mai mici ca în România.

Un alt efect ce trebuie evidenţiat - suprataxarea băuturilor răcoritoare nu va putea aduce veniturile bugetare scontate.

În concluzie, taxarea suplimentară a unor băuturi sau alimente va avea efecte economice şi sociale negative şi nu va fi eficientă în promovarea unui stil de viaţă sănătos.