Parliamentary debates

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu:

"Biodiversitatea, protejarea şi refacerea naturii sunt obiective europene importante din Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, iar prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, România are şansa să recupereze ce a pierdut anul trecut, în politica de mediu. Guvernul trebuie să abordeze corect aceste obiective de tranziţie verde, fără diletantismul pe care îl tot vedem de mai bine de un an încoace!"

O componentă importantă a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă este implementarea obiectivelor de Tranziţie verde, în acord cu Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030. România a înregistrat întârzieri în ceea ce priveşte unele obiective privind menţinerea biodiversităţii, o temă cu accente importante în politicile europene din ultimii ani şi care, în condiţiile schimbărilor climatice, trebuie să fie cât mai mult avansată pe agenda europeană, dar şi naţională. Una dintre nerealizările guvernării liberale în ceea ce priveşte politica de mediu este notificarea pe care Comisia Europeană a trimis-o României, în vara anului trecut, privind neîndeplinirea obligaţiilor din Directiva Consiliului 92/43/CEE şi nerealizarea unor măsuri clare pentru protejarea şi gestionarea reţelelor Natura 2000 şi conservarea habitatelor protejate.

Prin obiectivele asumate, România trebuia să desemneze arii speciale de conservare, în general şi în mod sistematic, şi să stabilească obiective şi măsuri concrete privind conservarea pentru fiecare sit în parte, premise pentru asigurarea biodiversităţii la nivel european şi menţinerea speciilor rare de floră și faună şi a habitatelor la un nivel corespunzător de protejare.

Natura 2000 este unul dintre angajamentele europene pe politica de mediu, care a avut obiective în trasarea unor direcţii clare pentru păstrarea biodiversității. Având la bază două directive importante, aceasta se bazează pe un principiu de conservare sustenabilă. Acest principiu vedem că este din ce în ce mai necesar în aceste vremuri pandemice care ne fac să înţelegem că echilibrul în relaţia dintre om şi natură este esenţial pentru evitarea calamităţilor de tot felul.

Atingerea obiectivelor iniţiale ale rețelelor de arii protejate Natura 2000 se poate face mai eficient prin noul orizont al tranziţiei verzi din cadrul PNRR. Mai multă eficienţă în acest sens în politicile naţionale pot contribui la beneficii privind sănătatea umană, dar şi o garanţie că generaţiile viitoare vor mai avea un mediu natural în România. Reţelele UE de zone protejate Natura 2000 fac parte din Strategia UE privind biodiversitatea, care are obiective foarte importante de redresare până în anul 2030.

Este nevoie de un management eficient şi de interes din partea Guvernului în ceea ce priveşte necesitatea de a include biodiversitatea în agenda naţională post COVID-19.

Biodiversitatea stă la baza securităţii alimentare a UE şi la nivel mondial. Riscurile de pierdere a biodiversităţii pun în pericol securitatea alimentară şi am văzut cu toţii ce pericole a traversat omenirea în săptămânile şi lunile în care pandemia de COVID-19 a atins cote maxime.

Uniunea Europeană a arătat în studiile sale că mai mult de jumătate din PIB-ul global depinde de păstrarea echilibrului natural, iar conservarea naturii este astfel unul dintre elementele centrale ale planului de redresare a UE, după pandemia de coronavirus, pentru a oferi oportunităţi de investiţii imediate pentru redresarea economiei europene. În plus, este datoria fiecărui stat de a dovedi că îi pasă de generaţiile viitoare şi de a contribuie la păstrarea echilibrului natural.

Prin accentul pus pe biodiversitate, Europa ţinteşte generarea a cel puţin 500.000 de locuri de muncă, aici incluzând şi redresarea sectorul turistic care include 12 milioane de oameni în Europa, dintre care 3,1 milioane depind de ariile protejate precum Natura 2000.

Să sperăm că Guvernul României nu va continua în ritmul cu care ne-a obişnuit, de a trata superficial aceste necesităţi şi imperative europene de asumare a obiectivelor privind biodiversitatea şi implementarea eficientă în politica naţională. O redresare socială şi economică este mereu dependentă de un management eficient, de o politică transparentă care să aibă la bază interesul naţional, şi nu interese ilegitime, situate dincolo de nevoile românilor.

Un management complex privind redresarea şi rezilienţa naţională trebuie să includă şi o redresare a obiectivelor privind biodiversitatea şi alte aspecte urgente din ţara noastră, cum ar fi un management forestier corect care să elimine tăierile ilegale şi să intensifice acţiunile de împădurire, nu doar pentru imagine, aşa cum practică liberalii de un an încoace, prin sloganuri şi şedinţe foto.