Parliamentary debates

Domnul Ioan Mang:

"Despre trecerea la euro şi spaţiul Schengen"

Alături de alte şase ţări, România se înscrie în rândul statelor membre ale Uniunii Europene care au obligaţia adoptării monedei euro, ceea ce ar însemna, practic, participarea cu drepturi depline la Uniunea Economică şi Monetară. Această obligaţie rămâne însă doar la nivel teoretic, pentru că, la nivel practic, ţara noastră ar trebui să îndeplinească mai multe condiţii. Aceste condiţii vizează criteriile de convergenţă nominală, juridică şi reală.

Criterii de convergenţă privesc stabilitatea preţurilor, finanţele publice, stabilitatea cursului de schimb, ratele dobânzilor pe termen lung, aşa cum sunt prevăzute în Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene. Cele de convergenţă reală vizează apropierea cât mai mult de media zonei euro pentru o serie de indicatori, precum nivelul PIB/locuitor, productivitatea muncii, energointensivitatea etc. Acestea din urmă nu sunt menţionate explicit în legislaţia relevantă a Uniunii Europene, însă devin din ce în ce mai importante în aprecierea gradului de pregătire al unui stat pentru adoptarea monedei unice.

Aşadar, în perioada premergătoare adoptării monedei unice, economia noastră trebuie să parcurgă ajustările necesare integrării în zona euro, marcate de reforme structurale, cu efecte asupra competitivităţii generale. Însă, indiferent cât de mult ne place sau nu, trebuie să recunoaştem cu toţii că, astăzi, România nu îndeplineşte aceste criterii. Şi nu e vina acestei guvernări! Din contră, alţii - cei care astăzi ştiu doar să critice - ar trebui să se simtă cu musca pe căciulă.

La finalul guvernării PSD din 2019, România avea o poziţie foarte bună în privinţa îndeplinirii criteriilor de începere a procesului de trecere la moneda euro. Începând însă cu 2020, guvernările "fantastice" de dreapta ale domnilor Orban, dar mai ales Cîţu, în special prin împrumuturile masive, au compromis grav aceste condiţii esenţiale. Astăzi, România se vede nevoită să refacă calendarul aderării la euro.

Aşa cum a arătat preşedintele PSD, domnul Marcel Ciolacu, când a plecat PSD de la guvernare mai rămăsese un singur criteriu de îndeplinit pentru a accede la zona euro. În acest moment, după doi premieri PNL-işti, am pierdut două sau trei criterii şi ne-am întors iarăşi de unde am plecat. Florin Vasile Cîţu a ratat, ca de obicei, o bună ocazie să tacă. Nu PSD s-a împrumutat de-a dreptul iraţional şi la dobânzi mult peste cele ale altor state, ci Florin Vasile Cîţu! Nu PSD conducea Ministerul Finanţelor în 2020 şi avea poziţia de premier în 2021, ci Florin Vasile Cîţu! Alături de Ludovic Orban, Florin Vasile Cîţu este unul dintre artizanii compromiterii condiţiilor de trecere la euro!

În perioada actuală, diplomaţiile din majoritatea ţărilor europene depun eforturi susţinute pentru a proteja şi pentru a promova interesele ţărilor lor, ca urmare a consecinţelor grave declanşate de invazia rusă în Ucraina. În acelaşi timp, cel puţin în cazul anumitor State Membre, dar nu numai, Comisia Europeană, în primul rând, dar şi Consiliul dau în mod constant, cel puţin la nivelul discursului public, semne de flexibilitate şi deschidere.

Dată fiind poziţionarea firească şi energică a României alături de aliaţii ei naturali, europeni şi americani, date fiind contribuţiile semnificative ale ţării noastre pentru sprijinirea cauzei comune pe care o apărăm, alături de garanţiile de securitate comune, generale, România şi mai ales românii ar trebui să primească şi ei o răsplată concretă pentru aceste eforturi. Dată fiind natura strict politică a deciziilor la care mă refer, România şi românii ar trebui să primească o decizie favorabilă în ceea ce priveşte integrarea ţării noastre în spaţiul Schengen.

Dacă este să fim realişti, obiectivul trecerii la moneda unică europeană rămâne în acest moment nerealist. În schimb, atât la nivelul Guvernului, cât şi al Parlamentului ar trebui să ne concentrăm eforturile pe aderarea la spaţiul Schengen!