Parliamentary debates

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

"Conştientizarea autismului nu trebuie să rămână fără susţinere!"

Având în vedere faptul că luna aprilie este dedicată în cea mai mare parte, acţiunilor şi demersurilor conştientizării gravităţii creşterii numărului de cazuri de autism în rândul copiilor, doresc ca în cadrul declaraţiei politice de astăzi, să dau glas, de la tribuna Parlamentului, tuturor acestor voci neauzite ale copiilor care se luptă zilnic pentru o viaţă normală.

De asemenea, pentru sporirea conştientizării la nivel mondial, a fost adoptată Ziua Internaţională de Conştientizare a Autismului, marcată în fiecare an la data de 2 aprilie, motiv pentru care, aşa cum am amintit, întreaga lună reprezintă o bună oportunitate pentru a se demara acţiuni de susţinere a tuturor copiilor care au nevoie de empatie şi sprijin concret.

În prezent, în România, un copil din 54 este diagnosticat cu această afecţiune. În acest moment, în ţara noastră trăiesc peste 558.000 de oameni care duc această luptă, între aceştia fiind incluşi atât copiii cărora li s-a pus acest diagnostic, cât şi familiile acestora. Doar în judeţul Alba sunt câteva sute de copii diagnosticaţi cu autism, iar numărul este într-o continua creştere la nivelul întregii ţări.

Pentru o cât mai bună înţelegere a gravităţii acestui fenomen, trebuie să ştiţi că nivelul la care ajung costurile periodice pentru o familie care susţine independent şedinţele de stimulare cerebrală sunt de peste 250 de euro pentru o singură şedinţă. Provocarea este cu atât mai mare cu cât aceste şedinţe de antrenament neuronal, aşa cum sunt denumite de specialişti, trebuie susţinute ani de zile, săptămânal şi într-un mod continuu ca terapiile să înregistreze rezultatele aşteptate de fiecare familie în parte.

În ultimii ani, s-au înregistrat progrese majore în ceea ce priveşte creşterea gradului de conştientizare şi acceptare a autismului, cu precădere în rândul copiilor, iar această reuşită se datorează în mod special cadrelor medicale, cercetătorilor şi comunităţii academice internaţionale care au pus accent pe datele ştiinţifice relevate prin intermediul paradigmei neurodiversităţii.

Pentru a îmbunătăţi viaţa acestor semeni şi pentru a contribui semnificativ la schimbarea destinelor unor copii minunaţi, e nevoie de mai mult decât un status pe conturile de socializare, este necesar ca noi, autorităţi, organizaţii sau oameni simpli să punem capăt discriminării, să susţinem strategii şi programe şi, cel mai important, să acordăm mereu o mână de ajutor.

Din acest punct de vedere, este şi datoria noastră să promovăm în primul rând calităţile demonstrate ştiinţific cu care sunt înzestrate aceste persoane şi mă refer aici la gama largă de talente pe care le pot dezvolta spre deosebire de noi toţi ceilalţi.

În încheiere, îmi exprim pe deplin încrederea în faptul că prin prisma dedicării colegilor mei din Guvern, România va ajunge în sfârşit să susţină pe deplin terapiile moderne de stimulare cerebrală pentru fiecare copil care este diagnosticat cu autism.