Parliamentary debates

Domnul Constantin Mazilu:

Din păcate nu vin astăzi cu vreo veste bună. Din contră, vreau să vă atrag atenţia asupra unui fenomen care ne afectează deja pe noi toţi, românii, şi ne va afecta şi pe viitor: scăderea demografică. Până şi Fondul ONU pentru Populaţie avertizează România asupra fenomenului îmbătrânirii populaţiei şi a degradării structurii acesteia pe vârste, însă toate guvernele de după Revoluţie au rămas insensibile în faţa acestei chestiuni stringente.

România, ultimilor 23 de ani, a trecut nu doar printr-o tranziţie dificilă la nivel economic şi politic, ci a cunoscut şi un declin dureros în ceea ce priveşte demografia. Vă întreb de ce noi, cei care susţinem actualul guvern sau facem parte din el, de ce să nu facem notă discordantă şi să nu ne mobilizăm să luăm câteva măsuri ca să combatem acest fenomen distructiv şi cumva şi ireversibil? După mine, cel mai dureros aspect al acestei chestiuni este că nimeni nu pare că vrea să înţeleagă importanţa impasului demografic. Noi nu o considerăm o problemă în România, deşi ea este una dintre cele mai mari, dacă nu chiar cea mai mare, pentru că este cu bătaie foarte lungă în viitor şi consecinţe dramatice.

Daţi-mi voie să vă prezint câteva cifre în sprijinul afirmaţiilor mele. La puţin timp după Revoluţia din decembrie 1989, populaţia României era de peste 23.000.000 de locuitori, conform statisticilor, însă, începând cu 1991, aceasta a intrat într-o tendinţă de scădere treptată, ajungând actualmente la circa 19.042.936 de locuitori, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică. Tot aceşti specialişti anunţă că se aşteptă ca în următorii ani să se înregistreze o scădere lentă a populaţiei, ca urmare a sporului natural negativ. Suntem tot mai puţini şi pentru că naşterile sunt mai puţine, dar şi din cauza plecărilor excesive în străinătate, precum şi din cauza îmbătrânirii populaţiei. Potrivit statisticilor, numărul persoanelor cu vârste cuprinse între 0 şi 14 ani s-a diminuat de la 22,7% în 1992, până la aproape 15% în 2005, iar în cazul vârstnicilor numărul acestora s-a majorat de la 11% în 1992, la 14,7% în 2005. Populaţia României se va reduce destul de mult în următorii ani, ajungând ca în 2050 să scadă până la 15,5 milioane de persoane, 29%, conform estimărilor specialiştilor. Totodată, în 2060, România va avea una dintre cele mai îmbătrânite populaţii din UE. În prezent, ponderea bătrânilor în populaţia României este de 14,9%. De asemenea, rata de dependenţă a persoanelor cu vârstă înaintată, adică raportul dintre numărul locuitorilor trecuţi de 65 de ani şi volumul populaţiei active, cu vârste între 15 şi 64 de ani, va creşte alarmant, depăşind 60% până în 2060.

Nu vreau să vă plictisesc cu cifre sau statistici, însă subliniez aceste neajunsuri pentru că, la fel ca mulţi alţii dintre dumneavoastră, reprezint în Parlamentul României un colegiu preponderent rural din judeţul Vâlcea. Iar cele mai afectate de aceşti factori negativi sunt, de departe, zonele rurale. Sub impactul migraţiei masive a forţei de muncă în străinătate, al scăderii numărului de naşteri şi de căsătorii, precum şi al îmbătrânirii populaţiei, situaţia satelor româneşti devine dramatică. Acest context este întâlnit în toate regiunile ţării, însă zona Moldovei şi a Olteniei prezintă un caracter cu totul aparte. În multe dintre judeţele acestor regiuni, unele sate riscă să rămână fără locuitori. Depopularea nu-i deloc un fenomen ce ţine de previziunile pentru viitor, ci este, încă de pe acum, o realitate tristă pe care o întâlneşti în zeci de aşezări rurale.

Mulţi dintre localnici au luat, aşadar, calea străinătăţii pentru un trai mai bun, iar astăzi căsătorii aproape că nu se mai fac. În sate, altădată fruntaşe la natalitate, e sărbătoare când se naşte un copil. Media de naşteri este de 1-2 copii la câţiva ani. Sunt, însă, aşezări în Oltenia în care nu s-a mai înregistrat o naştere de aproape 24 de ani.

Din nefericire, judeţul Vâlcea nu este ocolit de această chestiune. Suntem tot mai puţini vâlceni, cel puţin asta arată rapoartele întocmite de Direcţia de Sănătate Publică Vâlcea. În ultimii ani, rata natalităţii a scăzut în judeţul nostru de la 9,87% la 6,85%, iar diferenţele sunt notabile, din păcate, de la un semestru la altul. Un factor esenţial în scăderea natalităţii este şi venitul sub medie din judeţul nostru. Astfel, Vâlcea are o scădere semnificativă de la 9,87% în anul 1994, 7,24% în 2011, la 6,85% în 2012. Odată cu îmbătrânirea, comunităţile nu mai au nicio speranţă de viitor.

Aşadar, în contextul în care problemele redresării situaţiei demografice a ţării nu se află la locul cuvenit pe agenda clasei politice, perspectivele demografice ale României devin şi mai sumbre. Riscurile economice şi sociale pe termen lung şi foarte lung sunt subestimate. De asemenea, potrivit datelor publicate de Eurostat, poziţia României în spaţiul UE rămâne critică în privinţa speranţei de viaţă la naştere, cea mai scăzută la femei şi printre cele mai scăzute la bărbaţi.