Parliamentary debates

Domnul Florian Daniel Geantă:

"Haosul continuă să domnească în sistemul de sănătate!"

Drepturile într-o societate sunt extrem de importante, iar dreptul la sănătate, stipulat în Constituţia României, este încălcat cu precădere în ultima perioadă, când preocuparea statului de a proteja sănătatea pacienţilor lasă mult de dorit.

România este statul din UE care alocă cei mai puţini bani pentru sănătate din PIB, dacă în 2009 se alocau 5,6% din PIB astăzi s-a ajuns la un procentaj de 4,4% din PIB, iar în UE este 9,9%.

Sistemul de sănătate românesc arată foarte bine doar pe hârtie, realitatea însă este îngrijorătoare, iar strategia în domeniul sănătăţii lipseşte sau este într-adevăr doar pe hârtie, în sertarele ministerului. Mai grav este că se doreşte înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Achiziţii, Dispozitive Medicale şi Investiţii în Sănătate, o agenţie care va fi creată doar pentru a satisface interesele personale şi de grup, nicidecum în favoarea pacienţilor.

Starea de sănătate a populaţiei continuă să fie nesatisfăcătoare, iar fondurile mici alocate Ministerului Sănătăţii pentru anul 2014 nu vor permite creşterea calităţii actului medical, deoarece sunt inadecvate necesităţilor reale ale românilor.

Dacă în ultimii ani medicilor le era teamă să vorbească despre situaţia dramatică din spitale, iată că în ultimele luni din ce în ce mai mulţi medici vorbesc despre neajunsurile din sistemul medical, angajaţi ai multor spitale fac plângeri la Ministerul Sănătăţii, pentru că sunt obligaţi să refolosească materiale de unică folosinţă, pentru că fondurile din spitale sunt insuficiente, pentru că pacienţii sunt nevoiţi să îşi cumpere medicamente, iar aceste neajunsuri pun în pericol viaţa pacienţilor, iar medicii improvizează zi de zi pentru a-i salva.

În loc să aloce sume mai mari pentru sănătate, Guvernul USL a alocat 600 milioane de euro pentru bugetul domnului Dragnea, iar bolnavii de cancer din România îşi cumpără medicamente, deoarece nu sunt resurse financiare pentru a actualiza lista medicamentelor compensate.

Politica de sănătate trebuie să fie ghidată după un principiu eficient, chiar şi din perspectiva costurilor, "mai bine prevenim decât să tratăm". Eu sunt întrutotul de acord, dar cum, când în spitalele din România domneşte haosul!

Malpraxisul se face cu bună ştiinţă, autorităţile din domeniu cunosc aceste neajunsuri, dar sunt neputincioase, iar toate aceste mari neajunsuri conduc la neîncrederea şi nemulţumirea populaţiei faţă de personalul medical, faţă de îngrijirile pe care le primesc, faţă de condiţiile din spitale.