Parliamentary debates

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Un alt motiv pentru educaţia pentru sănătate: verigheta"

Un pacient de 40 de ani riscă să rămână fără inelarul mâinii stângi în urma unui traumatism "prin verighetă". Cu toată experienţa de aproape 18 ani în a purta verighetă, pacientul a reuşit într-un moment de neatenţie să o agaţe în inelul de la chei, iar verigheta a provocat leziuni severe şi nu a mai putut fi scoasă de pe deget. Leziunile ischemice s-au adăugat celor directe şi doar intervenţia rapidă a făcut ca degetul să nu se necrozeze. Prognosticul funcţional rămâne rezervat din cauza tipului şi severităţii lezionale, cât şi a complicaţiilor posibile.

Avertizăm purtătorii şi purtătoarele de inele şi verighete că numărul acestor traumatisme este în creştere, pe o statistică parţială ele reprezentând peste 15% din traumatismele degetelor. Peste 60% survin în accidente casnice, mai ales la femei, restul fiind consecinţa accidentelor de muncă, sportive sau militare.

E bine de ştiut că aceste traumatisme, aşa-numitele ring-finger, sunt printre cele mai grave leziuni ale mâinii, soldate adesea cu amputarea degetului. În funcţie de materialul din care este făcut inelul, mobilitatea pe deget, unghiul şi violenţa mişcării se poate ajunge până la "desmănuşare" totală sau parţială prin avulsia (smulgerea) pielii, pachetelor vasculonervoase, tendoanelor, muşchilor sau osteoarticulare cu consecinţe importante din punct de vedere funcţional şi estetic.

Prevenţia constă, în primul rând, în informarea asupra acestui gen de traumatism în cadrul orelor de educaţie pentru sănătate, dar şi îndepărtarea inelelor în timpul activităţilor cu risc, asigurarea mobilităţii inelului pe deget, au fost chiar propuneri din partea chirurgilor plasticieni de a fi permise doar inele secţionate pentru a scădea rezistenţa la smulgere.

În cazul unui astfel de traumatism scoateţi rapid inelul de pe deget, fără a forţa şi agrava leziunile, şi prezentaţi-vă urgent la spital pentru că fără tratament puteţi rămâne fără deget.