Parliamentary debates

Domnul Costel Lupaşcu:

"101 ani de la Unirea Basarabiei cu România"

În calitatea mea de deputat al partidului de guvernământ, astăzi voi vorbi despre un lucru esenţial pentru noi toţi, voi vorbi despre Ziua Unirii Basarabiei cu România.

Sfatul Ţării de la Chişinău a hotărât, pe 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu România. Acest act istoric a deschis procesul Marii Uniri, finalizat cu Marea Adunare de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918, când românii din Transilvania, Banat, Maramureş şi Crişana au decis, la rândul lor, Unirea cu Ţara, evenimentul de constituire a statului român modern al cărui centenar îl sărbătorim. În acest sens, Parlamentul României a făcut un prim pas de recunoaştere a importanţei acestei zile, prin adoptarea Legii nr. 36/2017 privind declararea zilei de 27 martie - Ziua Unirii Basarabiei cu România, ca zi de sărbătoare naţională, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Unirea a venit atunci când toţi se aşteptau mai puţin, mai ales că Basarabia era, de mai bine de o sută de ani, din 1812, anexată Imperiului Ţarist, dar era încă populată în mare parte de români, care şi-au reîntregit neamul la 27 martie, prin decizia luată de Sfatul Ţării, de a uni Basarabia cu ţara noastră. Hotărârea a fost luată la Chişinău, în prezenţa premierului român Alexandru Marghiloman, cu 86 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 36 de abţineri, un document care avea să scrie una dintre cele mai importante file din istoria României. Evenimentul de la 27 martie 1918 a fost recunoscut mai apoi de Marile Puteri, prin Tratatul de Pace de la Paris, din 1920, iar Unirea cu România a ferit Basarabia de Războiul civil rus, de tragediile colectivizării, ale "terorii roşii" şi ale deportărilor către Gulag, aceasta fiind şi scopul Sfatului Ţării, al delegaţilor ruşi sau ucraineni care au votat Unirea. Şi, mai mult decât atât, decretul adoptat la Chişinău a fost primit cu mult entuziasm de românii de pretutindeni, mai ales că era prima bucurie după ani grei de război.

În anul deţinerii Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, trebuie să ne gândim la un lucru esenţial pentru noi toţi, de aceea trebuie să ţinem cont de coeziunea şi conectivitatea dintre România şi Republica Moldova. Consider că după aderarea României la NATO şi aderarea la Uniunea Europeană, singurul mare ideal, de înaltă năzuinţă, rămâne şi este reîntregirea, prin Unirea Republicii Moldova cu România, bineînţeles prin mijloacele paşnice ale democraţiei, ca reparaţie morală pentru suferinţele trecutului, pe cale legală, prin consens, prin referendum şi printr-o dezbatere largă, care să aibă loc pe ambele maluri ale Prutului.

În calitatea mea de deputat al Parlamentului României, voi depune toate eforturile necesare pentru susţinerea acestei proclamaţii, deoarece nu trebuie să uităm că Basarabia este România, iar Unirea trebuie să rămână un ideal, pe care să-l punem în practică, având curaj şi determinare!