Radu-Vicenţiu Grădinaru
Radu-Vicenţiu Grădinaru

Sittings of the Chamber of Deputies of February 15, 2023

  • Abstract of the sittings
  • Full-text of the sittings
  • Published in Monitorul Oficial no.19/2023
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Sittings of the Chamber of Deputies of February 15, 2023

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.48 Radu-Vicenţiu Grădinaru - declaraţie politică despre stadiul de pregătire al autorităţilor pentru un cutremur major şi evaluarea vulnerabilităţii seismice a clădirilor din România;

Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru:

Situaţia tragică prin care trec Turcia şi Siria, ţări în care cutremure devastatoare au dus la pierderea a mii de vieţi nevinovate, nu poate să stârnească în noi decât sentimente de solidaritate şi de ajutorare. În acelaşi timp, ar trebui să fie şi un semnal de alarmă pentru propriul nostru sistem, defectuos şi din acest punct de vedere, al gestionării situaţiilor de criză.

Probabil, fiecare român, care a urmărit ştirile referitoare la catastrofele recente, s-a întrebat dacă nu cumva, la un moment dat, şi noi ne vom confrunta cu astfel de calamităţi. România este, în continuare, supusă unui mare risc seismic. Cei de la putere, care ar trebui să ştie clar măsurile necesare în cazul confruntării cu astfel de dezastre, sunt o apă şi un pământ, iar planul lor de urgenţă ar fi pur şi simplu un haos, cum, de altfel, se defineşte şi întreaga lor guvernare!

Deşi politicienii şi-au asumat să poarte pe umeri responsabilitatea unui întreg popor, rămân nepăsători faţă de siguranţa românilor. Există sute, poate chiar mii de clădiri care nu au fost controlate de instituţiile statului în vederea unor avize reale de stabilitate în faţa unui cutremur de intensitate semnificativă. Spre exemplu, la Botoşani, ultimele expertize asupra clădirilor cu risc seismic au fost făcute cu ani în urmă.

Desigur, la Botoşani, una din lozincile politice cu care PSD şi-a câştigat mandatul a fost la periferie ca în centru, dar, mai degrabă, centrul de interes al oraşului pare să prindă uşor-uşor contur de periferie subdezvoltată. Există clădiri vechi, blocuri întregi de locuinţe care n-au fost reabilitate niciodată, în care trăiesc bătrâni, părinţi şi copii ale căror vieţi, în contextul unui cutremur, ar fi într-un pericol iminent! Doar privind la aceste blocuri din stradă, peisajul este unul înfiorător, care nu te-ar putea duce nici măcar cu gândul la sentimentul de siguranţă.

Totodată, în suburbiile oraşului apar de nicăieri dezvoltatori care, prin mijloace neştiute şi neavizate de nicio comisie, construiesc case pe care le vând la negru, care se demonstrează de prea multe ori a fi case de carton. În realitate, ele sunt bombe cu ceas, mai ales când vine vorba de adevărate dezastre naturale care nu pot fi gestionate în momentul dezlănţuirii lor. Dar pe autorităţi nu le interesează, căci ei îşi văd de vilele lor de milioane de euro, construite în cea mai mare siguranţă şi după ultima modă, atunci când vine vorba de lux.

Proiectul Ministerului Dezvoltării prin care, online, se pot solicita şi primi fonduri pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic, e frecţie la un picior de lemn. Prea puţini români sunt conştienţi de stadiul de protecţie şi stabilitate în care se află căminul lor, iar statul ar trebui să fie obligat să înfiinţeze o comisie prin care absolut toate clădirile să fie evaluate, şi mai apoi să primească avizul pentru comercializare sau locuire. Expertiza trebuie să fie reală, nu doar pe hârtie, nu doar prin intermediul pilelor şi relaţiilor cu suspuşii judeţelor şi ai oraşelor!

Un cutremur nu poate fi prevăzut sau controlat, astfel că nu putem decât să găsim măsuri cât mai optime pentru a-l gestiona. Dacă nu vom demara analize amănunţite şi nu vom acţiona, riscăm ca, la cutremure mai mici decât cele resimţite în Turcia şi Siria, mai bine de jumătate de ţară să se prăbuşească şi să fie curmate mii de vieţi nevinovate - ale unor oameni pe care îi iubim, ale părinţilor şi ale copiilor noştri!