Parliamentary debates

Domnul Ioan Balan:

"Creşterea cifrei de şcolarizare în universităţile de medicină este un imperativ, chiar de anul acesta!"

Cu ajutorul fondurilor externe nerambursabile şi cu alocările de la bugetul naţional, România investeşte în modernizarea şi extinderea unităţilor sanitare, în aparatură performantă şi înlocuirea dotărilor, în atragerea în uzul medical a celor mai inovative medicamente.

După atâţia ani de aşteptări, spitalele regionale de urgenţă de mare capacitate de la Iaşi, Cluj şi Craiova vor începe să prindă contur, graţie eforturilor Guvernului condus de Nicolae Ciucă, de a identifica resursele financiare necesare acestor investiţii.

De asemenea, prin efortul administraţiilor locale, unele unităţi sanitare pot fi catalogate la standarde europene. Este cazul Spitalului Judeţean de Urgenţă "Sfântul Ioan cel Nou" din Suceava, care, graţie investiţiilor susţinute şi realizate de preşedintele Gheorghe Flutur, este un spital modern, bine dotat, la fel ca spitalele din statele dezvoltate. Tot prin grija preşedintelui Gheorghe Flutur, la Suceava vom avea, în curând, un spital nou pentru tratarea afecţiunilor oncologice.

Chiar dacă infrastructura sanitară din România se îmbunătăţeşte de la o zi la alta, ştim cu toţii că cea mai importantă resursă din unităţile sanitare o reprezintă medicii. Or, din acest punct de vedere, România, nu doar că înregistrează un deficit uriaş de medici specialişti şi medici de familie, ci mulţi dintre aceştia, în următorii ani, vor ieşi din sistem, la împlinirea vârstei de pensionare.

Zilele trecute, directorul Biroului Regional al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii din Europa prezenta date extrem de îngrijorătoare, potrivit cărora, până la 40% dintre medicii din regiune urmează să se pensioneze în următorii zece ani şi nu există un plan sustenabil de înlocuire a acestora.

De asemenea, preşedintele Colegiului Medicilor din România, domnul Daniel Coriu, ne anunţa recent că, din cei aproximativ 3.800 de studenţi care finalizează studiile în universităţile de medicină din România, doar 1.000 dintre ei obţin avize de liberă practică, adică rămân să profeseze în ţară. Or, în aceste condiţii, este firesc să ne întrebăm - de unde asigurăm medici în spitalele şi secţiile noi pe care le construim şi le dotăm acum? Ce soluţii avem pentru a înlocui medici care urmează să se pensioneze?

Este, fără îndoială, nevoie de o amplă dezbatere publică pentru identificarea motivelor pentru care tinerii absolvenţi de medicină continuă să aleagă să-şi construiască o carieră în alte state dezvoltate ale lumii. De asemenea, cred cu putere că, în condiţiile în care unul din patru absolvenţi de medicină rămân să profeseze în ţară, domnul ministru Rafila ar trebui să suplimenteze de urgenţă, încă din acest an universitar, cifrele de şcolarizare la toate universităţile de medicină din ţară, pentru a preîntâmpina un deficit şi mai mare de medici în viitorul apropiat. Avem mulţi tineri bine pregătiţi care vor să devină medici, care vor să rămână în ţară şi care nu se pot pregăti pentru că locurile la admitere sunt puţine. Avem universităţi de medicină de foarte mare prestigiu, lucru reflectat în recunoaşterea internaţională a calităţii medicilor români.

Vreau să cred că domnul Rafila va înţelege necesitatea acestui demers şi riscurile la care poate fi supus sistemul de sănătate în absenţa unor măsuri care să genereze un număr mai mare de medici, la nivel naţional.