Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl invit la microfon pe domnul deputat Napoleon Pop, se pregăteşte domnul deputat Mihai Baciu.

Domnul Napoleon Pop:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această intervenţie de tip politic în cadrul Camerei Deputaţilor este determinată de tratarea mai mult decât superfluă, de unii din colegii noştri, a subiectului recentei moţiuni a unei părţi a opoziţiei, cu privire la criza cercetării. Moţiunea ajunsă în plen avea girul Preşedintelui Camerei, în sensul că ea exprima o poziţie: "într-o anumită problemă de politică internă" şi trebuie să recunoaştem că în acest domeniu al cercetării există o problemă gravă.

Din păcate, moţiunea a fost privită de putere aproape exclusiv ca o simplă incriminare şi acest lucru a dus la tratarea aspectelor grave ale domeniului cercetării în derizoriu, îndepărtându-ne, din păcate, ca parlamentari responsabili, de o parte din cetăţeni şi, mai ales, de interesele majore ale ţării. Nu cred că cercetătorii români se simt astăzi mai confortabil, citind stenograma dezbaterii din ziua de 4 decembrie a.c., după cum nu-i încălzeşte cu nimic soarta moţiunii. Gustul amar al lipsei de consideraţie şi preocupare serioasă faţă de o elită în care tot contribuabilul român a investit, recunoscându-i valoarea şi necesitatea, nu poate fi îndulcit cu simple promisiuni.

Între timp, însă, această elită ne părăseşte, în dublu sens: fie emigrează fie i s-a stins pasiunea, în lipsa unor motivaţii certe, prima din ele fiind respectul pe care îl merită.

Nimeni nu critică în mod absolut şi chiar fără argumente anumite rezultate, chiar bune, ale actualului Guvern. Se pare că, faţă de realităţi şi unele manifestări publice ale cercetătorilor noştri, rezultatele nu sunt suficiente şi nu sunt mulţumitoare. Semnalul de alarmă tras prin moţiune vroia să ne atenţioneze asupra faptului că situaţia din domeniul cercetării româneşti atinge tocmai condiţia umană a celor care, în decursul timpului, au dus faima României în toate zările acestei lumi.

Guvernul se preocupă azi de imaginea României şi de promovarea exporturilor, uitând că, dând o atenţie normală cercetării ştiinţifice, atenţie echivalentă cu mai mult respect, tocmai faţă de cercetători, poate mobiliza un mare potenţial la îndemână. Nestimulând cercetătorul şi cercetarea, ne punem întrebarea: Cum doreşte Primul Ministru al României, domnul Adrian Năstase, să dea curs iniţiativei sale, cu profund înţeles liberal: "Fabricat în România"? "Fabricat în România" nu este altceva decât o altă versiune a crezului: "Prin noi înşine!" şi, tocmai de aceea, o astfel de iniţiativă trebuie sprijinită.

Oare, putem să-i determinăm pe consumatori, fie conaţionali, fie străini, să prefere un produs românesc necompetitiv, lipsit de acel ingredient al cercetării şi dezvoltării româneşti, care să acţioneze asupra utilităţii, calităţii şi costurilor? Oare, crede cineva că, lansând invitaţia de a multiplica oferta românească, primul ministru a avut în intenţie să se producă tot ceea ce se producea acum 10-20 de ani?

Ca liberal, înclin să cred că nu! Şi, în acest caz, modul în care a fost tratată moţiunea cercetării de colegii noştri din PSD mă tem că subminează tocmai ceea ce are esenţial iniţiativa premierului: "Fabricat în România", respectiv, competitivitatea şi atractivitatea, care trebuie să caracterizeze produsele româneşti, fie că sunt vândute în ţară, fie în străinătate.

În această raţiune, voi solicita ca 50% din încasările la Fondul România să fie date cercetării româneşti, întrucât imaginea ţării va fi mai consistent refăcută de o ofertă concretă de produse şi servicii, "Fabricat în România", decât de promisiunile unor politicieni, de multe ori, fără acoperire. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.