Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Cu rugămintea la cei care urmaează să-şi concentreze puţin intervenţiile, îl invit pe domnul Baban Ştefan, se pregăteşte domnul Leonăchescu Nicolae.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Intervenţia mea de astăzi se numeşte: "Republica Moldova, supusă din nou încercărilor istoriei".

În ultimele zile, situaţia din ţara vecină, Republica Moldova, a devenit din ce în ce mai dramatică şi explozivă. Puterea de la Chişinău încearcă, şi se pare că va reuşi, să distragă atenţia populaţiei aflate în necazuri şi lipsuri prin declanşarea şi perpetuarea unei situaţii limită: introducerea obligativităţii studierii limbii ruse în şcolile din Basarabia încă din ciclul primar.

Ceea ce probabil nu se ştie sau a uitat Guvernul actual al Republicii Moldova este faptul că istoria consemnează existenţa acestui teritoriu cu populaţie vorbitoare de limbă română încă de pe timpul lui Ştefan cel Mare, în timp ce literatura, prin poezia "Doina" a lui Eminescu, consfinţeşte graniţele României, graniţe care cuprindeau şi acest pământ.

Nu vreau să se creadă că prin aceste afirmaţii doresc să evidenţiez caracterul expansionist, care nici măcar nu există, al României, aşa cum a fost prezentat de Guvernul de la Chişinău, ci să le aduc aminte actualilor politicieni de peste Prut că existenţa Republicii Moldova – sau a Basarabiei – nu începe cu anul 1940, când ţara a fost înglobată în fosta Uniune Sovietică.

Argumentele puterii de la Chişinău pentru introducerea obligativităţii limbii ruse se referă la existenţa populaţiei rusofone, ca majoritară, conform recensământului din 1989, precum şi la voinţa poporului, având în vedere că au fost propulsaţi la putere la alegerile din anul 2000.

Aceste argumente nu au nici o susţinere, deoarece recensământul din ’89 a avut loc în Republica Moldova care era în componenţa fostei Uniuni Sovietice, deci, automat, populaţia era înregistrată ca rusofonă.

Venirea comuniştilor la Putere în anul 2000 nu s-a datorat decât sancţionării fostei puteri pentru lipsurile şi sărăcia în care Republica Moldova trăieşte, comparativ cu perioada cât s-a aflat înglobată în Uniunea Sovietică.

Ceea ce se petrece dincolo de Prut în aceste zile este halucinant. Profesori de aceeaşi naţionalitate dar de etnii diferite – moldovenească şi rusofonă, în loc să le inspire elevilor sentimente de pace, prietenie şi fraternitate, au ajuns să nu-şi mai vorbească, să discute în grupuri separate şi să le ceară elevilor să boicoteze cursurile şcolare. Acest fenomen se propagă la o undă de şoc şi asupra elevilor şi părinţilor acestora, dar şi în structurile administraţiilor locale şi teritoriale din Moldova. Dovada concludentă o reprezintă recenta înfiinţare a raioanelor din structura comunistă şi desfiinţarea judeţelor după o perioadă de cel puţin 12 ani de democraţie, ceea ce va duce la un haos administrativ, fapt ce nu va putea fi invocat de Guvernul de la Chişinău decât ca o victorie a politicii sale economice şi sociale faţă de predecesorii săi.

Scoaterea în afara legii a partidului condus de Iurie Roşca reprezintă un act de laşitate a unei majorităţi parlamentare asupra unei minorităţi parlamentare care, în momentul respectiv, lipsea de la acea discuţie, ceea ce ne determină să credem că rapiditatea cu care s-a acţionat se datorează faptului că şi Puterea de la Chişinău, în forul său interior, este convinsă că actul politic respectiv este infantil, nedemn şi neconvingător atât pentru populaţia ţării, cât şi pentru exterior, dovadă că reprezentaţii Uniunii Europene au refuzat să mai monitorizeze această ţară.

Republica Moldova se confruntă de ani buni cu probleme politice, economice şi religioase minore, dar care sunt transformate în conflicte interne care deturnează nemulţumirile şi neajunsurile populaţiei, care îngreunează reforma economică şi care dau naştere, în special, fenemenelor de corupţie, mafie şi răzbunări politice. De aceea, Guvernul României trebuie să ia atitudine faţă de această situaţie, având în vedere că România a fost prima ţară din Europa care a recunoscut independenţa Moldovei şi care a construit un pod de flori, încercând să reînnoade tradiţiile şi legăturile spirituale, economice şi culturale dintre cele două ţări surori.

Indiferent de atitudinea ireverenţioasă a guvernanţilor din Basarabia, indiferent de tonul neprotocolar folosit de diplomaţii regimului comunist de la Chişinău, trebuie ca toţi cetăţenii acestei ţări să fim alături de fraţii noştri, să-i sprijinim în aceste momente de cumpănă ale identităţii naţionale.

În aceste momente grele, când ne sprijinim moral şi material, spiritul frăţesc între cele două popoare de pe cele două maluri ale Prutului trebuie să se facă simţit.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.