Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnul Napoleon Pop:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aş vrea să mă refer la faptul că puterea corupe mediul de afaceri.

Măsura atractivităţii mediului de afaceri românesc a fost dată recent de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, investiţiile directe străine fiind în 2002 cu 30% mai mici decât în anul precedent.

Chiar dacă acest rezultat nu reflectă decât parţial erodarea euforiei unei noi guvernări aflată în al doilea an de exerciţiu, evoluţia investiţiilor directe străine este o sinteză a calităţii mediului politic şi economic, în raport cu oportunităţile pieţei interne şi care nu au lipsit: privatizări, restructurarea pe bani publici, acţiunile economice asigurate prin cheltuielile bugetare, noi nişe de piaţă.

Atunci ce se întâmplă?

Răspunsul este foarte simplu şi îl găsim în deficienţele sistemului nostru intern semnalate de Uniunea Europeană: economie de piaţă nefuncţională, capacitate administrativă redusă, lipsa independenţei justiţiei. Toate aceste deficienţe ne trimit la cauza numitor comun, respectiv corupţia generalizată şi instituţională, aceasta împiedicând, tocmai prin capacitatea limitată administrativă şi lipsa independenţei justiţiei, funcţionalitatea pieţei şi implicit dinamica şi atractivitatea oportunităţilor acesteia.

Iată că Guvernul vrea să-şi asume răspunderea pentru un pachet anticorupţie, dar care, neatacând fondul problemei, respectiv restrângerea corupţiei puterii prin acte ferme ale justiţiei, doreşte să scoată în evidenţă că tocmai mediul de afaceri este unul din generatorii corupţiei, inclusiv prin dreptul constituţional al cetăţenilor oameni de afaceri de a deveni politicieni.

Această conexiune reprezintă o mare capcană pentru societatea românească. Etichetarea fără rezerve a mediului de afaceri ca fiind corupt înseamnă atac la democraţia economică, iar de aici până la a declara că tocmai economia de piaţă este cauza principală a corupţiei nu mai este decât un pas. Urmează întrebarea: de ce să mai facem o economie de piaţă funcţională, această calitate ducând la o corupţie şi mai mare.

Este greu de acceptat că, în mod brusc, asimilarea acquis-ului comunitar şi mai multă transparenţă în mediul de afaceri au devenit elemente cruciale în asanarea corupţiei interne prin măsura asumării răspunderii guvernului, când corupţia, peste tot în lume, este legată de putere şi bani publici şi nu de iniţiativă şi bani privaţi.

Realitatea este ca imixtiunea în creştere a statului în economie corupe şi mai mult mediul de afaceri, fluxurile economice, comerciale şi financiare private pe orizontală, fiind înlocuite cu cele publice pe verticală, între cheltuielile bugetare şi mediul de afaceri, cu dividendul către cei care au puterea să împartă banul public.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.