Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Are cuvântul domnul Becsek Garda Dezideriu, se pregăteşte domnul deputat Simedru.

Domnul Becsek Garda Dezideriu Coloman:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Săptămâna trecută, Camera Deputaţilor, prin votul său, şi-a dovedit responsabilitatea faţă de o gospodărire eficientă a pădurilor, grija sa faţă de patrimoniul forestier al ţării. Se cere însă ca şi personalul silvic să aibă o ţinută morală. Ei socotesc că pădurile validate de comisiile judeţene reprezintă proprietatea lor, pe care o valorifică prin negocieri sau licitaţii aranjate. Această strategie de a amâna aplicarea Legii fondului funciar creează o stare de nesiguranţă pentru mulţimea de proprietari care sunt dezavantajaţi prin tăieri rase, cunoscute sub denumirea de igienizare a pădurilor. Însă, această stare este dăunătoare şi pentru pădurile ţării, unde, datorită acestei tranziţii, nu se pot opri abuzurile.

Înainte de schimbările din 1989, direcţiile silvice îşi făceau datoria, prin lucrările de pază şi protecţie, lucrări de plantaţii, tăieri de îngrijire şi păstrare a integrităţii fondului forestier. Însă, în ultimii ani, Regia Naţională a Pădurilor a devenit agent economic, principala sa activitate fiind legată de obţinerea de profituri cât mai mari şi nu îngrijirea fondului forestier. Prin vânzarea de produse debitate în gater se produce o concurenţă neloială pe piaţă prin atribuirea unei valori simbolice a buştenilor obţinuţi din exploatare, punându-se ca valoare numai taxă forestieră.

Pe de altă parte, direcţiile fac exploatări cu prioritate din pădurile ce urmează să fie retrocedate proprietarilor, fără ca aceştia să beneficieze de avantajele materiale ce s-ar cuveni normal. Trebuie să menţionăm faptul că la noi, spre deosebire de celelalte ţări fost comuniste, se menţine în continuare o mentalitate etatistă, imprimată foarte adânc în mentalitatea personalului silvic. Aceste simptome ale comunismului de tip răsăritean se concretizează prin acele contracte monstruoase, impuse de Regia Naţională a Pădurilor, proprietarilor unde costurile sunt duble faţă de cele reale datorită cheltuielilor suplimentare neeconomicoase ce se fac din partea managerilor. Ne bucură faptul că iniţiativa partidului de guvernământ promovează măcar în lege posibilitatea înfiinţării structurilor private. Este nevoie însă ca aceste structuri să existe în realitate. Ştim că există o legislaţie bine întocmită în acest sens. Ştim că cererile depuse pentru aprobare în trecut au fost refuzate din partea ministerului de specialitate din cauza lipsei voinţei politice în acest sens, dar ceea ce se face cu inspecţiile teritoriale silvice subordonate Ministerului Agriculturii întrece orice măsură. Ministerul de resort, prin Ordinul nr.41002 din 23 aprilie 2001 dispune reducerea personalului şi a fondurilor aferente cu circa 30%, iar prin Ordinul nr.41094 din 2 mai 2001 se cere reducerea personalului de la 1065 de posturi, aprobate în anul 2000, la nivelul de 300, începând cu data de 1 iunie 2001, ceea ce reprezintă un procent de 71,8%. Aceste măsuri de diminuare masivă a personalului se răsfrânge negativ în ceea ce priveşte exercitarea controlului autorităţii publice centrale, care răspunde de silvicultură, iar inspectoratele teritoriale silvice vor deveni un simplu element decorativ nefuncţional ce contravine eforturilor deosebite pe linia dezvoltării silviculturii.

Această măsură contravine votului nostru din săptămâna trecută şi face posibilă continuarea abuzurilor, distrugerea fondului forestier de către reprezentanţii direcţiilor silvice şi a ocoalelor silvice. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.