Parliamentary debates

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Napoleon Pop. Se pregăteşte domnul Firczak Gheorghe.

Domnul Napoleon Pop:

"Poate spera Parlamentul României la o relaţie corectă cu Guvernul?"

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Anunţata restructurare instituţională guvernamentală şi remanierea echipei executive le interpretez ca un pas important al europenizării noastre şi o dinamizare spre finalizare a prelungitei noastre tranziţii.

Poate prea târziu recunoaştem că suntem în urmă faţă de alţii, că atuurile şi calităţile noastre, pe care le-am repetat până la limita plictiselii noastre şi a nerăbdării partenerilor, nu au contat deloc pentru a plasa România în plutonul fruntaşilor integrării europene. Că ne place sau nu ne place, suntem iniţiatorii şi beneficiarii unei noi linii de demarcaţie în Europa, pentru că, deşi suntem incluşi în procesul de lărgire a Uniunii Europene, nu vom participa la nici o decizie a clubului pe perioada 2004 - 2007.

Singura bucurie care ne rămâne este să ne comportăm, dacă putem, ca un membru de facto al Uniunii Europene, dar pe lângă aceasta. Totuşi, a mima nu este sinonim cu a practica.

Sper ca acest handicap să fie limitat tocmai printr-un Guvern mai eficient, mai suplu şi chiar mai simplu, care să-şi propună şi o nouă relaţie cu Parlamentul României, de respect reciproc între două instituţii principale ale democraţiei, ale statului de drept. Deşi instituţiile trăiesc prin oameni, menirea acestora nu trebuie deturnată, de şi prin poziţiile de forţă ale reprezentanţilor acestora, ceea ce se întâmplă în prezent şi, din contră, personalitatea accentuată a oamenilor care le constituie trebuie să le întărească în funcţionalitate şi credibilitate.

Stimaţi colegi,

Este momentul ca noul Executiv să accepte dialogul mult aşteptat în regulile constituţionale cu Parlamentul României. Multitudinea de ordonanţe de urgenţă, mai ales caracterul lor imperativ, în sensul inutilităţii instituţiei parlamentare, ca posibilitate de dezbatere şi intervenţie, nu ne-au adus mai aproape de obiectivul urmărit, dar în mod cert a creat tensiune între cele două puteri.

Dacă avem în vedere şi ofensiva disciplinei de partid asupra conştiinţei majorităţii parlamentare, aleasă, şi aceasta, totuşi de cetăţeni, avem imaginea opoziţiei, şi nu cooperării între cele două instituţii în procesul legiferării, iar, culmea, deşi Executivul conduce tocmai prin legile pe care şi le-a dorit, controlul parlamentar este din ce în ce mai puţin acceptat.

Pentru binele acestei ţări şi succesul acesteia în cursa pentru integrare, revenirea la normal în relaţia Executiv - Parlament este mai mult decât binevenită. Personal, îmi este dor să pot discuta cu un ministru la comisia permanentă parlamentară din care fac parte.

Vă mulţumesc.