Parliamentary debates

Domnul Puiu Haşotti:

Domnul deputat Daraban. Domnul deputat Andrei Chiliman şi domnul deputat Costache Mircea au depus declaraţiile. Dacă sunt şi alţi amatori, o pot face. Şi se pregăteşte domnul deputat Nicolae Leonăchescu.

Domnul Aurel Daraban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Intervenţia mea se referă la modificarea Constituţiei, votul democratic acordat în 18 septembrie.

Dezbaterile care au avut loc în data de 18 septembrie, separat în cele două Camere ale Parlamentului, pe marginea medierii unor articole din Constituţia României, reprezintă un act politic major ce va marca profund destinul social-economic, politic şi cultural al ţării noastre. Acum, când procesul de democratizare a societăţii româneşti a dobândit contururi din ce în ce mai clare şi mai ferme, revizuirea Constituţiei şi adoptarea unor articole esenţiale pentru destinul românesc reprezintă un corolar al unor eforturi politice deosebite pe care noi, ca parlamentari, ni l-am asumat la modul cel mai exigent, dar şi o racordare la noile realităţi, la noile sfidări ale viitorului.

Mă bucură faptul că dezbaterile au tratat chestiuni în discuţie cu maximă seriozitate şi că ele au fost şi sunt subsumate unor opţiuni strategice ale României, ale viitorului nostru, integrarea în Alianţa Nord-Atlantică şi în structurile Uniunii Europene, imperative care au un puternic consens naţional şi faţă de care nu există alternative raţionale. Şi mai este un lucru, pe care, de la această tribună doresc să-l subliniez, legea fundamentală a României rămâne fidelă tradiţiilor democratice ale ţării noastre, dar prin aceste modificări dovedeşte şi expresia unei modernităţi foarte necesare.

Putem afirma că încă de la adoptarea ei, la 8 decembrie 1991, prin votul pozitiv a 77,3% dintre cetăţenii cu drept de vot, receptarea Constituţiei de către societatea românească a fost pozitivă. Democraţia constituţională din ţara noastră şi-a dovedit, prin proba urnelor şi alternanţe succesive la putere, viabilitatea, vigoare, dar şi spiritul modern al acesteia.

Cum este şi firesc, mutaţiile benefice intervenite în toate planurile societăţii româneşti din 1991 încoace, determinate de dezideratul major al accederii ţării noastre în Uniunea Europeană şi în NATO, legitimează ideea revizuirii, dar şi a schimbării unor prevederi ale Constituţiei. Reglementarea constituţională a proprietăţii care să fie garantată şi nu ocrotită, dreptul cetăţenilor comunitari de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile publice locale, dreptul străinilor de a obţine terenuri în România, protecţia socială a salariaţilor, interzicerea naţionalizării sau a oricărei forme silite a trecerii proprietăţii private în proprietatea publică, acordarea prin Constituţie a alocaţiilor pentru copii şi ajutoare pentru îngrijirea copiilor bolnavi sau cu handicap; clarificarea statutului unor instanţe ca Parchetul şi consiliul Superior al Magistraturii; acestea dovedesc în faţa partenerilor noştri de dialog că privim spre viitor, că suntem pregătiţi să răspundem imperativelor majore ale timpului.

Iată de ce consider că după 12 ani de Constituţie democratică am votat o Constituţie mai aproape de realităţile româneşti, o Constituţie care merge într-o direcţie constructivă, o Constituţie care serveşte interesele noastre fundamentale.

Vă mulţumesc.

Domnul Puiu Haşotti:

Mulţumim şi noi.