Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl invit pe domnul deputat Napoleon Pop, va urma domnul Becseck Garda Dezideriu.

Domnul Napoleon Pop:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am să încerc să vorbesc despre dimensiunea parlamentară în politica de securitate şi apărare europeană.

Modul în care problematica politicii de securitate şi apărare europeană a ajuns să fie reflectată în tratatul constituţional pentru Europa Unită a constituit subiectul unor largi şi aprofundate dezbateri ale ultimului an în cadrul Adunării Uniunii Europei Occidentale, atât în reuniunile sale în plan, cât şi la nivelul comisiilor.

În ciuda tuturor contribuţiilor şi recomandărilor făcute Consiliului European şi guvernelor statelor participante, pe parcursul elaborării şi dezbaterii Tratatului Constituţional, se constată, chiar în pragul unei noi conferinţe interguvernamentale, că scrutinul parlamentelor naţionale asupra proceselor decizionale ducând la crearea viitoarelor instituţii europene nu se regăseşte explicit în nici o clauză a noii Contituţii. Acest lucru are un efect cu atât mai negativ cu cât în domeniul securităţii şi apărării, responsabilitatea parlamentelor naţionale este aproape exclusivă, ceea ce înseamnă refuzul de principiu al statelor Uniunii Europene ca apărarea lor să fie obiectul unei decizii comunitare sau să se supună regulii votului unanim în procesul decizional comunitar.

AUEO, acţionând ca o adunare interparlamentară pentru securitatea şi apărarea europeană, a arătat în rapoartele sale că problema apărării europene a fost confuz şi contradictoriu asociată cadrului instituţional al Uniunii Europene prin Tratatul Constituţional.

Mai mult, această problemă, având o natură major strategică, deci nu instituţională, viitoarea conferinţă interguvernamentală ar fi trebuit să cadă de acord asupra unor formule inclusive, mai bine definite decât cele la care a ajuns Convenţia în ceea ce priveşte controlul democratic ce trebuie realizat prin parlamentele naţionale în domeniul apărării şi securităţii.

AUEO, deşi a acumulat 50 de ani de expertiză şi experienţă în domeniul securităţii şi apărării europene, se află în situaţia de a fi exclusă, fără perspective, de la un proces fundamental privind viitorul Europei în faţa noilor riscuri, fiindu-i practic negată capacitatea sa de reprezentare a cetăţenilor europeni şi de a exercita controlul parlamentar necesar.

Pledoaria pentru formele inclusive nu se doreşte exclusiv pentru prelungirea vieţii acestei adunări, poate cea mai îndrituită şi la îndemână, cât mai ales ca viitoarea conferinţă interguvernamentală să menţină şi să dezvolte în cadrul proiectului Tratatului Constituţional un mecanism de informare, consultare şi dialog între Consiliul European şi un corp interparlamentar format din reprezentanţii parlamentelor ţărilor membre în toate domeniile în care se aplică un proces interguvernamental, securitatea şi apărarea fiind unul din acestea.

Având în vedere Rezoluţia nr.117 a celei de-a 49-a sesiuni AUEO (Paris, 1-3 decembrie a.c.) şi calitatea subsemnatului de membru al delegaţiei parlamentare române la această adunare, adresez rugămintea reprezentaţilor guvernamentali români participanţi la următoarele conferinţe interguvernamentale de definitivare a Tratatului Constituţional să promoveze, chiar din poziţia de observator, soluţia scrutinului parlamentar ca cea mai democratică cale în legitimarea angajamentelor Uniunii Europene în domeniul securităţii şi apărării europene.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.