Parliamentary debates

Doamna Daniela Popa:

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Ştefan Baban.

Aveţi cuvântul, domnule deputat!

Domnul Ştefan Baban:

Vă mulţumesc, doamna preşedintă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţie mea politică se intitulează: "România, între unitate şi dezbinare".

Ştim cu toţii, fie din proprie experienţă, fie din relatările celor apropiaţi, că înainte de 1989, fiecare cetăţean din această ţară, indiferent de naţionalitate, respecta legile ţării mai mult din constrângere decât din convingere. După evenimentele care au dus la prăbuşirea comunismului, oamenii obişnuiţi, adică cetăţenii din România, au fost nevoiţi să conştientizeze valorile dobândite: dreptul la proprietate privată, dreptul de a înfiinţa formaţiuni politice, libertatea de expresie, dar şi şirul de ilegalităţi şi escrocherii comise pe fondul unui vid legislativ prelungit timp de peste 15 ani.

Principalul câştig al celor 15 ani de tranziţie l-a reprezentat noua Constituţie, promulgată în 1991 şi modificată în 2003. Aceasta cuprinde majoritatea principiilor pe baza cărora funcţionează un stat de drept, sau, pe înţelesul tuturor, onorabilitatea fiecărui cetăţean român din ţara sa, care nu doreşte să fie umilit sau să facă compromisuri pentru a putea locui şi trăi în această ţară.

Ca urmare, Constituţia reprezintă cel mai important act politic şi juridic, care stabileşte drepturile şi îndatoririle cetăţenilor în relaţiile cu statul, precum şi funcţiile, atribuţiile, responsabilităţile şi relaţiile între etnii şi între puterile politice.

Totodată, se stipulează că România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, origine socială. Iar de-a lungul anilor, această toleranţă manifestată de majorităţi faţă de minorităţi, a fost profund evidenţiată prin toate actele socio-economice şi politice, nimeni neputând să demonstreze că în ultimii 50 de ani poporul român a acţionat atfel decât cu bunăvoinţă şi toleranţă. Cine neagă o asemenea realitate, fie este de rea-credinţă, fie nu a trăit pe aceste meleaguri. Românii au reacţionat cu totul altfel decât le este datina şi fiinţa, doar atunci când au fost deranjaţi la maximum, adică, mai pe româneşte au fost "călcaţi pe bătătură".

Acest lucru se întâmplă şi acum, prin promovarea Legii minorităţilor, lege care constituie un pas destul de important spre federalizarea României şi dinamitarea ordinii constituţionale. După cum au recunoscut şi unii reprezentanţi ai altor minorităţi din ţara noastră, de fapt principalii beneficiari ar fi doar maghiarii, care ar dori, mai pe faţă mai pe dos, realizarea unui vis ancestral: autonomia teritorială a zonelor în care aceştia sunt majoritari, neţinând cont de faptul că se află pe teritoriul unui stat unitar, antic recunoscut de către naţiunile din jur şi pentru care istoria este sacră. Această lege va demonstra autorităţilor centrale, că autorităţile din zonă, controlate şi subordonate de populaţia majoritară maghiară, vor avea dreptul să impună diverse măsuri şi că nu va ţine seama nicidecum de solicitările venite de la Bucureşti. Trist este că de aceste favoruri va beneficia doar etnia maghiară, celelalte, inclusiv minoritatea română, fiind obligate să se supună dispoziţiilor stabilite de majoritari.

Se ştie că multe voci au argumentat în ultimul timp faptul că populaţia română din judeţele Covasna şi Harghita nu mai are nici un cuvânt de spus, că de fapt nu mai există ca entitate şi, chiar mai trist, nu mai au forţa numerică de a se opune unor hotărâri, unele cu un vădit caracter anticonstituţional. Trist este faptul că autorităţile centrale, pentru a menţine o coaliţie incertă, se prefac că totul este în ordine şi că viaţa merge înainte, pentru a nu pierde sprijinul formaţiunii UDMR. Se ignoră faptul că liderii locali ai partidelor româneşti nu mai ţin cont de orientarea doctrinară şi că fac apeluri disperate pentru a obţine sprijinul guvernului în vederea rezolvării corecte şi legale a acestei probleme, conform reglementărilor legale din ţara care asigură toate condiţiile pentru convieţuirea diferitelor etnii. Liderii de la centru nu iau în seamă aceste apeluri disperate, neţinând cont de avertismentele emise de cei din zonă, care arată că o creştere economică a regiunii Ardeal urmăreşte şi retrocedarea imobilelor, terenurilor şi a altor bunuri care au aparţinut nobilimii maghiare şi cultelor specifice.

Cine are curajul să evidenţieze aceste aspecte şi să arate cu degetul ceea se petrece în curtea UDMR-ului are neşansa de a atrage asupra sa critici şi acuzaţii de ultranaţionalism. Dar dacă avem o clipă de răbdare să judecăm la ceea ce sesizează aceste persoane, descoperim că fenomenele de purificare etnică din judeţele Harghita şi Covasna sunt reale, iar transformarea României dintr-un stat unitar într-un stat federal prinde din ce în ce mai mult contur.

Ca urmare, ne putem confrunta cu probleme grave atât din partea Uniunii Europene, care ar putea considera că din punct de vedere politic nu avem stabilitate, dar şi din partea electoratului, care ar considera că cei din clasa politică au făcut deja un pact important pe drumul dezbinării şi mai ales al dezmembrării unei ţări, pentru care mulţi dintre înaintaşii noştri şi-au dat chiar şi viaţa. Dar în aceste condiţii, poporul, fiţi siguri, nu ar mai dori coabitarea în interiorul Românii cu alte etnii, lucru care ar perturba destul de grav parcursul european al ţării noastre.

Este vremea să lăsăm la o parte calculele politice şi să analizăm la rece şi realist cum putem realiza dorinţele unui popor, care din cele mai vechi veacuri a fost unitar şi independent.

Şi ce ar fi să scoatem din vocabular şi din textul Constituţiei ţării expresia "minoritate etnică" şi l-am înlocui cu expresia cetăţean român de limba "x" sau cetăţean român de etnie "y". Pentru că toţi cetăţenii de pe teritoriul numit România sunt cetăţeni români.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.