Parliamentary debates

Doamna Daniela Popa:

Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, îl invit la microfon pe domnul deputat Cătălin Cherecheş.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Cătălin Cherecheş:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Titlul declaraţiei mele politice de azi este: "Avem nevoie de un sistem energetic bazat pe energie regenerabilă".

Doamnelor şi domnilor colegi,

Planeta are nevoie urgent de un nou model energetic care să ne îndepărteze de urmările unor schimbări climatice periculoase. În cele ce urmează mă voi opri la o problemă care devine tot mai presantă şi pentru România: un sistem energetic care să satisfacă nevoile României şi care să protejeze mediul înconjurător. Avem nevoie de un sistem energetic care să poată combate schimbările climatice, bazat pe energie regenerabilă şi eficienţă energetică.

Unii văd drept soluţie energia nucleară. Dar construirea unui număr suficient de centrale nucleare pentru a reduce semnificativ gazele cu efect de seră va costa mii de miliarde de dolari, va crea zeci de tone de deşeuri radioactive extrem de periculoase şi va contribui la proliferarea materialelor nucleare. Poate cel mai important este faptul că se vor irosi resursele necesare implementării unor soluţii semnificative pentru schimbările climatice.

Intenţia construcţiei celei de-a doua centrale nucleare electrice în România a fost declarată încă de prin anii 1983-1984, dar a fost amânată mereu, analizându-se amplasamentele cele mai potrivite. Studiile arată că aceasta va fi construită în apropierea râului Someş, fiind evaluate patru amplasamente, care ar include judeţele Cluj, Bistriţa, Sălaj, Maramureş şi Satu-Mare, pe care le traversează râul Someş, al cincilea ca mărime şi debit din România şi cu o lungime de 376 de kilometri.

Sigur că proiectul este unul de perspectivă, însă nu este lipsit de riscuri odată ce va fi realizat, ţinând cont că se utilizează materiale radioactive pentru producerea energiei. Regiunea bazinului Someşului este dens populată - peste 1,9 milioane locuitori în zonele urbane şi rurale - în zonă situându-se oraşe importante, precum Cluj-Napoca, Baia-Mare, Satu-Mare, Bistriţa, Zalău. Să nu uităm că apa este extrem de importantă în întreţinerea unei centrale nucleare. Iar perioadele de secetă pot diminua debitul Someşului.

Cu ocazia conferinţei ONU de la Haga pe tema schimbărilor climatice, ecologiştii au recunoscut energia nucleară ca murdară, periculoasă şi inutilă prin refuzul de a-i acorda acceptarea gazelor cu efect de seră. Puterea nucleară a primit o nouă lovitură când o conferinţă ONU asupra dezvoltării durabile a refuzat să califice energia nucleară ca tehnologie durabilă.

Riscurile ce însoţesc energia nucleară sunt reale, inerente şi de durată. Nici un reactor din lume nu este sigur în mod firesc. Combustibilul puternic radioactiv necesită răcire constantă. Dacă acest lucru nu este asigurat, poate duce la emisii catastrofale de radioactivitate. Din momentul în care uraniul este extras, se produc deşeuri nucleare la scară înaltă. Nu există nicio metodă sigură sau lipsită de riscuri pentru a stoca deşeurile nucleare. Nicio ţară din lume nu are soluţii viabile pentru deşeurile de nivel înalt care rămân radioactive pentru multă vreme. în prezent, soluţia cea mai puţin dăunătoare este ca deşeurile să fie depozitate sub pământ, în buncăre uscate la locul de origine, dar şi această opţiune prezintă provocări şi ameninţări majore.

Este energia nucleară cea mai bună metodă de combatere a schimbărilor climatice? Iată o întrebare la care e bine să medităm mai profund.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc.