|
Domnul Iosif Veniamin Blaga: Bună dimineaţa! Domnule preşedinte, Stimaţi colegi şi colege, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Summitul de la Copenhaga - punct de vedere". Participarea mea, alături de alţi colegi, membri ai Parlamentului României, la COP 15, în capitala Danemarcei, m-a determinat să vă prezint câteva puncte de vedere în legătură cu schimbările climaterice de pe Terra - Casa noastră. Schimbările climaterice sunt un simptom prezent şi adevărat. Copenhaga a întrunit un număr impresionant de delegaţii din mai toate statele lumii. Mulţi au venit la Copenhaga cu aşteptări şi speranţe importante privind viitorul planetei, al nostru, al copiilor noştri. Trebuia să fie o reuniune crucială! Din păcate, finalitatea nu a fost cea aşteptată. O participare importantă a fost din partea ţărilor sărace şi în curs de dezvoltare, ţări care suferă cel mai mult de pe urma schimbărilor climatice. Ţările bogate îşi fac matematica lor, au interesele lor, pare se greu de negociat, mai ales când vorbim despre state precum SUA sau China. Aspectul cel mai important al analizelor şi discuţiilor l-a reprezentat şi îl reprezintă reducerea emisiilor de GES (în speţă emisiile de carbon). Statele dezvoltate precum China, SUA şi altele au emisii foarte ridicate de compuşi pe bază de carbon, pe când ţările în curs de dezvoltare sunt principalele victime ale schimbărilor climatice datorate acestor emisii. Lupta internaţională contra schimbărilor climatice a început în 1990 odată cu negocierile asupra Convenţiei-cadru ONU legate de schimbările climatice. Aceasta a fost adoptată în 1992 la Conferinţa de la Rio, urmând protocolul de la Kyoto în 1997. Conform protocolului, emisiile de GES trebuiau să fie reduse cu 5% între 2008 şi 2012 (în raport cu 1990). Evenimentele sunt altele şi COP 15 trebuia să adopte noi măsuri menite să ducă la stoparea unor posibile dezastre naturale. S-a dovedit că există convingerea urgenţei şi amploarei problemei. Obiectivele fixate la Kyoto sunt insuficiente pentru stabilirea concentraţiei de GES din atmosferă. Există şi o teorie potrivit căreia la formarea condiţiilor de viată de pe Terra, carbonul din atmosferă s-a înglobat în pământ, iar acum, datorită vitezei exploatării şi nelimitării consumurilor, acest carbon se reîntoarce în natură. Cu ce consecinţe? Greu de stabilit dacă nu se iau măsuri de limitare a consumurilor. Ridicarea temperaturii medii pe Terra, mai mult de 2 grade Celsius, ne face să intrăm într-o zonă din care e foarte greu, dacă nu imposibil, să ne mai întoarcem. Cred că din acest punct de vedere, toate statele lumii, mici sau mari, trebuie să aibă un important cuvânt de spus în ceea ce priveşte viitorul Terrei - Casa noastră. Stimaţi colegi şi colege, Parlamentele au rolul adoptării unor legi corespunzătoare pentru a împiedica schimbările climatice. ONG-urile au un rol important şi activ, dar nu ele sunt responsabile faţă de cetăţeni, ci noi, parlamentarii. Noi trebuie să apărăm interesele generaţiilor viitoare, ale copiilor noştri. Vorbele trebuie traduse în fapte, importantă fiind voinţa politică. Trebuie să facem ca ţările bogate să înţeleagă că economia umană pune probleme. Va trebui să existe o limitare a dezvoltării, mai ales când vorbim de consumul unor resurse limitate. Accentul trebuie pus pe o dezvoltare durabilă. În acest sens, ţările bogate trebuie să ajute ţările mai sărace pentru achiziţionarea unor "tehnologii verzi". Nu putem negocia cu natura, nu putem fi naivi şi să continuăm ca şi până acum. Lucrurile nu sunt legate de bani, ci de viitorul copiilor noştri. Atunci când vorbim de voinţa politică, aceasta trebuie să rezulte din sânul parlamentelor. Din păcate, constat şi eu că rolul Parlamentului şi al parlamentarilor s-a redus şi continuă să se reducă. Parlamentul are rolul de a supraveghea activitatea guvernelor, iar în cazul de faţă activitatea privind măsurile de reducere a emisiilor de carbon, de semnare a documentelor internaţionale privind schimbările climatice, schimbări care ne afectează pe toţi. Faţă de mediu nu putem lucra gradual, este o urgenţă, fiecare stat, fiecare administraţie este responsabilă şi trebuie să participe activ şi permanent pentru a preîntâmpina posibile dezastre naturale. Stimaţi colegi şi colege membri ai Parlamentului, Cred că o analiză la nivelul Parlamentului a acestei probleme, raportată la nivelul României şi în context internaţional, ar fi bine venită şi ar demonstra interesul Parlamentului faţă de această importantă problemă, viitorul Terrei - Casa noastră. Vă mulţumesc.
|