Parliamentary debates

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat Adrian Florescu, din partea Grupului parlamentar al PDL, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Florescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează: "Regionalizarea, o necesitate obiectivă".

Aşa cum era de aşteptat, noua împărţire teritorială a ţării - parte a programului de reformare şi modernizare a statului - a stârnit multe discuţii. Subliniez discuţii, şi nu dezbateri, aşa cum ar fi fost normal într-o ţară europeană, care tinde să depăşească statutul de "stat cu economie emergentă" şi să iasă din zona "lanternei roşii" a clasamentelor Eurostat.

În principal, se opun regionalizării propuse de Guvern, cei care au tot interesul să se păstreze statu-quo-ul, pentru că, altfel, le-ar fi periclitate interesele, iar cei mai vehemenţi sunt baronii locali, pentru care păstrarea actualelor feude este esenţială pentru supravieţuirea lor şi a cercurilor de interese pe care le patronează.

Cum să nu-şi mobilizeze ei toate forţele pentru a combate noua organizare administrativă, care are ca scop fundamental impulsionarea economiei, reducerea aparatului birocratic şi neantizarea găştilor judeţene?

Un exemplu, devenit deja celebru, la nivel naţional, este cel al domnului Liviu Dragnea, preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman, care a făcut din privatizarea TelDrum una dintre cele mai profitabile afaceri alimentate din bani publici. Societatea respectivă câştigă cvasitotalitatea licitaţiilor pentru executarea de drumuri, poduri şi podeţe, reabilitări de căi rutiere ori contracte pentru întreţinerea şi deszăpezirea drumurilor din judeţ, ceea ce a abonat-o la un loc în Top Ten-ul firmelor care fac afaceri cu statul. Sunt suficiente motive pentru ca Liviu Dragnea, şi alţii ca el, să se opună vehement reorganizării administrative, chiar dacă judeţele pe care le conduc se numără printre cele mai sărace din ţară.

Regionalizarea pe care noi o susţinem tocmai asta urmăreşte: să avem teritorii echilibrate economic, cu suprafeţe şi populaţii suficient de mari pentru a lansa şi duce la capăt proiecte europene ce pot atrage mai mulţi bani, care nu vor mai fi însă la cheremul baronilor. Criteriul de bază al regionalizării va fi omogenitatea economică şi echilibrul între regiuni. Pentru că nu trebuie să uităm că scopul este, în principal, dezvoltarea economică şi absorbţia fondurilor europene, şi abia după aceea vin sentimentalismele şi sensibilităţile istorice, care îşi au rolul lor deosebit de important, dar nu în acest moment, ci atunci când potenţialul economic va permite şi abordarea pragmatică a aspectelor culturale şi de păstrare a tradiţiilor în această situaţie.

În plus, trebuie să nu uităm că aceste regiuni sunt, în linii mari, cele pe care s-a construit strategia de dezvoltare regională care a fost comunicată Comisiei Europene. Această strategie de dezvoltare regională este cea în care s-au făcut alocări de fonduri, care nu trebuie confundată cu execuţia fondurilor, care se face la nivel de judeţ. Inclusiv Institutul Naţional de Statistică colectează date statistice pe aceste regiuni, de câţiva ani buni.

De exemplu, în regiunea din care ar putea face parte judeţul pe care-l reprezint, a cărui contribuţie estimată la PIB-ul pentru anul 2011 este de numai 6,18 miliarde de lei, fac parte şi judeţele Prahova şi Argeş, care contribuie cu 21,65 miliarde lei şi, respectiv 22,15 miliarde lei la PIB-ul României. La acestea se adaugă judeţele Călăraşi şi Ialomiţa, cu câte 4,91 miliarde, şi Giurgiu, cu 3,75 miliarde. Se creează astfel un echilibru între judeţele bogate şi sărace, în fiecare dintre regiuni, astfel încât acestea să devină dinamice, să aibă şi industrie, şi agricultură, dar şi suficientă populaţie pentru a asigura forţa de muncă necesară.

Sper să trecem peste orgoliile de partid, peste patriotismul local şi peste sentimentalismele de tot felul, şi să înfăptuim această regionalizare care este o necesitate obiectivă a momentului.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, vă mulţumesc şi eu.

Aveţi ce aveţi cu domnul Dragnea! Mai avem vreo 22 de milioane care ar trebui să facă referendum, să spună dacă vor. Aşa scrie la lege.