Parliamentary debates

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"Guvernul Ponta a reuşit să schimbe în bine percepţia României în cadrul Uniunii Europene"

Vara trecută, în perioada referendumului de suspendare a preşedintelui Băsescu, s-a vorbit foarte insistent de faptul că România şi Guvernul de la Bucureşti ar fi pierdut foarte mult din imaginea pozitivă pe care o aveau în rândurile cancelariilor europene. S-a ajuns până acolo încât s-a spus chiar că reprezentanţii Executivului USL sunt "indezirabili".

Iată că, la mai puţin de un an distanţă de la acel moment, situaţia s-a schimbat în mod radical în bine. România a devenit un exemplu pozitiv în rândurile Uniunii Europene. La acest lucru a contribuit decisiv evoluţia economiei româneşti, care, cu 2,2% creştere în primul trimestru al lui 2013, s-a clasat pe locul trei în rândul statelor europene, semn că Guvernul Ponta reuşeşte să gestioneze corect o situaţie dificilă, dat fiind faptul că Zona euro se află în continuă contracţie. Dacă la asta adăugăm stabilitatea monedei naţionale, costurile mici de împrumut pentru finanţarea deficitului bugetar (mai mici decât ale multor ţări din Zona euro), ducerea la îndeplinire a acordului cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană şi atragerea investitorilor străini, avem un tablou mai larg al motivelor care stau la baza percepţiei că lucrurile evoluează bine la noi în ţară.

Stabilitatea politică de la Bucureşti este un alt motiv care stă la baza îmbunătăţirii imaginii noastre în Europa. România este una dintre puţinele ţări europene care nu au guverne contestate şi majorităţi parlamentare fragile. Ceea ce ne permite să luăm decizii importante şi să impunem reforme necesare, precum reorganizarea administrativ-teritorială şi revizuirea Constituţiei, lucruri care nu ar putea fi realizate în alte state europene. E un semnal că ne ocupăm de progresul naţional.

Analizând lucrurile în această cheie, cred că pactul de coabitare dintre preşedinte şi premier a fost de bun augur pentru România. A potenţat imaginea de compromis şi înţelegere internă şi a lăsat suficient spaţiu de exprimare Executivului. Cred că aceste relaţii instituţionale fireşti care produc efecte politice şi administrative vor duce, într-un final, şi la un raport MCV pozitiv. Sunt încrezător în şansele noastre ca, la sfârşitul anului, să se ia o decizie pozitivă cu privire la acceptarea noastră în Spaţiul Schengen.

Dincolo de toate acestea, motivul major care stă la baza percepţiei de îmbunătăţire a situaţiei de la Bucureşti este efortul major făcut de reprezentanţii Guvernului în faţa cancelariilor europene. Ministrul de externe şi premierul României au purtat discuţii cu responsabili europeni, au întreprins vizite extrem de importante din perspectiva semnalelor şi au schimbat în mod substanţial discursul. Când un prim-ministru, aşa cum este Victor Ponta, se întâlneşte cu preşedintele Franţei, François Hollande, cu cancelarul german, Angela Merkel, cu fostul premier britanic, Tony Blair, şi cu alţi şefi de guverne europene, este clar că acesta se bucură de relaţii foarte bune. Nu este nici pe departe un politician izolat, aşa cum a încercat să impună imaginea actuala opoziţie. Din contră, devine un lider politic influent la nivelul Uniunii Europene, iar asta s-a văzut şi la ultimul Consiliu European, când România a reuşit cu succes să pună pe tapet subiectul independenţei energetice şi să se discute în viitor despre o legislaţie privind exploatarea gazelor de şist.

Nu aş vrea să închei această analiză a motivelor care stau la baza îmbunătăţirii percepţiei faţă de România în Europa fără să fac referire şi la munca depusă de europarlamentarii români din PES şi ALDE. Conlucrarea dintre ei a început să se vadă şi se generează deja lucruri bune pentru noi. Semnalez introducerea mecanismului de verificare privind acquis-ul Schengen, care va face ca mai multe state să fie verificate din perspectiva siguranţei graniţelor. cum România stă foarte bine la acest capitol faţă de multe alte state europene, cu siguranţă se va impune imaginea că avem tot dreptul să fim primiţi în Schengen. De asemenea, merită subliniat faptul că s-au definit foarte clar cazurile excepţionale în care un stat poate decide să reintroducă temporar controalele la frontieră, migraţia nenumărându-se printre motivele care ar putea fi invocate. Deci nu se pune problema ca românii să nu poată călători liber în Europa.

Concluzia este simplă: România a făcut progrese semnificative în domeniul percepţiei sale de către celelalte state europene, iar acest lucru se datorează în mare măsură Guvernului Ponta şi majorităţii parlamentare a USL.